Grupul intelectualilor veniti in PDL si ajunsi la Bruxelles parlamentari europeni vine cu cateva idei reformiste, in special prin vocea d-lui profesor Cristian Preda. Iata cateva idei cuprinse pe blogul sau despre principiile unei alte drepte, pe care sa o reprezinte PDL.

,,(…) Trebuie sa fie o dreapta care sa respecte omul oarecare, care sa-i vorbeasca limba si sa-i exprime asteptarile, punând astfel capat epocii limbii de lemn.

Trebuie sa fie o dreapta a egalitatii, pentru ca societatea postcomunista a premiat descurcaretii, adica pe cei care dispretuiesc egalitatea.

Trebuie sa fie o dreapta a muncii, a efortului rasplatit, nu a aranjamentelor si spolierii statului.

Trebuie sa fie o dreapta europeana, adica a sincronizarii cu miscarile profunde din celelalte societati membre ale Uniunii.

Trebuie sa fie o dreapta profund democratica din punct de vedere religios, respectând altfel spus si sentimentul religios, ca si laicitatea.

Trebuie sa fie o dreapta a revoltei, frondei si imaginatiei, în contrast cu respectul muzeal pentru figuri prafuite dintr-un trecut ininteligibil.

Trebuie sa fie o dreapta care sa aprecieze moderatia, dar si fermitatea, refuzând deci tranzactiile etice care fac, de pilda, sa nu vezi coruptii si imoralii decât în tabara adversarilor.

Trebuie sa fie o dreapta populara, în sensul în care sa faca din patrie o referinta politica esentiala, dar nu sub semnul nostalgiei, ci cu gândul la prezent.

În fine, trebuie sa fie o dreapta care nu apara ceea ce nu poate fi aparat. (…) “

cititi articolul integral pe www.cristianpreda.ro

Pe de alta parte iata ce ne spune d-l profesor Valeriu Stoica, tot referitor la reforma din PDL:

(…) Diana Lazar: Zgomotoasa reforma din PDL, dar pana acum, cel putin, pare a fi mai mult forma decat fond. Asa sa fie?

» Valeriu Stoica: Ceea ce a parut a fi o reforma zgomotoasa este doar o parere. Nu vorbim de zgomot, vorbim de o dezbatere interna serioasa despre dezvoltarea institutionala a partidului. Au fost cativa reprezentanti care au lasat impresia in presa ca nu exista receptivitate in partid in ceea ce priveste aceste idei de dezvoltare institutionala.

 D.L.: Dar exista ?

» V.S.: Este inexact. Toate ideile care au fost vehiculate in presa de Cristian Preda existau in PDL. Imediat dupa alegerile prezidentiale au inceput aceste discutii in partid. Cristian Preda probabil ca nu a fost suficient de atent sa vada ce se discuta in partid in perioada asta.

D.L.: Nu doar Cristian Preda, ci si Sever Voinescu a facut reprosuri conducerii PDL. El vorbea despre faptul ca partidul este condus de doi-trei “ayatolaci”. Impartasiti aceasta opinie?

» V.S.: Sever Voinescu a avut idei uneori si pe fond diferite de cele ale lui Cristi Preda. Cat priveste raspunsul la intrebarea dvs., noi, in PDL, suntem prea putini in momentul de fata ca sa spunem ca ii dam pe unii la o parte ca sa vina altii. Avem un partid foarte mare din punct de vedere electoral, dar foarte mic din punct de vedere institutional, adica in raport cu ceea ce se numeste cota electorala. Deci eu nu sunt de acord cu cei care spun sa-i dam pe unii la o parte, sa vina altii, nu sunt de acord nici cu formula “ayatolaci” s.a. Avem in PDL oameni care s-au validat politic in ultimii ani, care au adus o contributie majora la victoriile din ultimii ani. Nu ne putem dispensa de acesti oameni, ar fi o mare greseala.

D.L.: Totusi, domnul Preda are dreptate cand spune ca mai multi oameni pot lua decizii mai bune decat un cerc restrans format din aceiasi Boc, Flutur, Blaga, Videanu, Berceanu.

» V.S.: Domnul Cristian Preda e suparat de altceva. Eu cred ca e suparat pentru ca el, in momentul de fata, nu face parte din nici un organismdin acesta (n.r. – for de conducere). si aici cred ca ajung la esenta problemei. Nimeni nu se opune ca un membru PDL sa evolueze sub aspectul carierei politice, dar trebuie sa astepti momentele in care sa evoluezi. Deciziile majore, care tin de competenta Biroului National sau de competenta Colegiului Director, se iau in sedintele acestor foruri. Exista insa si decizii operative care trebuie luate. Este o chestiune organizationala. Noi i-am legitimat pe acesti cinci oameni in 2007 cu acest rol, deci au o legitimitate institutionala. N-au uzurpat atributiile cuiva.

D.L.: Cu alte cuvinte, spuneti ca domnul Preda isi pregateste o eventuala candidatura la Conventia Nationala?

» V.S.: Eu cred ca toata aceasta tevatura iscata de Cristian Preda este legata si de dorinta lui de a avea o mai mare vizibilitate in interiorul partidului. Numai ca aici a facut un calculgresit. Metodele prin care castigi vizibilitate in interiorul partidului nu sunt aceleasi cu cele prin care castigi vizibilitate in afara partidului. N-a dat dovada partidul de deschidere atunci cand un om care nu a fost nici o zi in partid a fost promovat pe un loc eligibil pe lista pentru europarlamentare?

D.L.: Domnul Frunzaverde propunea interzicerea cumulului de functii guvernamentale cu cele de conducere in partid. Are sanse sa treaca de comisie aceasta idee (triada Blaga-Berceanu-Videanu este alcatuita din ministri – n.r.)?

» V.S.: N-as spune ca cei care fac parte din Guvern sa nu aiba voie sa detina functii de conducere in partid. Sunt oameni care au o mare credibilitate in partid. Cum sa le interzici sa faca parte din conducere? Ar fi o eroare. Putem avea lideri nationali care se ocupa de Guvern si lideri nationali care se ocupa de partid, dar toti sunt lideri ai partidului. Daca-i separi inseamna ca rupem segmentul guvernamental de segmentul partidului. Avem nevoie de ambele segmente.

D.L.: Ati avut disensiuni cu domnul Frunzaverde pe tema doctrinei partidului…

» V.S.: Iarasi este o perceptie denaturata a presei. Eu il pretuiesc pe domnul Frunzaverde foarte mult, pentru ca dumnealui, in 2005, a avut o contributie hotaratoare la asumarea identitatii populare a PD – integrarea in PPE. N-am fost insa de acord cu domnia sa cand a lasat sa se inteleaga ca PDL ar trebui sa fie un partid crestin-democrat in intregime. Atunci am argumentat si am avut un dialog foarte civilizat. Am spus ca, in Europa, dintre partidele populare care fac parte din PPE, numai cele din Germania sunt crestin-democrate. Dar si acestea sunt liberale, pentru ca au ca doctrina economica neoliberalismul. Liberalismul, ca principiu economic extras din liberalismul clasic, se gaseste in platforma programatica a tuturor partidelor populare. Aceasta chestiune a fost lamurita.

D.L.: Atunci, cat din discutia despre reforma este despre doctrina si cat despre functii? Exista aceasta discutie din 2007, ca aripa democrata veche are probleme in a accepta faptul ca PD si PLD au devenit unul si acelasi.

» V.S.: Cand am facut fuziunea in 2007, am avut intelepciunea cu totii sa nu miscam nimic din structura rezultata din fuziune timp de doi ani de zile, pentru a avea timp de acomodare reciproca. Toate organizatiile, cand fuzioneaza, au nevoie de un timp de acomodare. Vin in contact doua culturi institutionale diferite. Pai, dupa doi ani de zile, nu mai exista nici PD, nici PLD. De aici inainte vorbim de membri PDL. Exista criterii de selectie interna, exista o competitie interna, cine reuseste, bine, cine nu, respecta regula.

D.L.: Care credeti ca trebuie sa fie viitorul nume al PDL?

» V.S.: Sunt de acord cu schimbarea numelui in Partidul Popular, sunt de acord cu cei care au propus schimbarea siglei si sunt de acord cu Sorin Frunzaverde, care a propus inima ca viitoare sigla, care este simbolul PPE, numai ca, in ceea ce priveste schimbarea numelui, sunt chestiuni juridice care trebuie rezolvate. Exista niste partide care poarta deja acest nume.

sursa: http://www.romanialibera.ro/politica/a176831-valeriu-stoica-cristian-preda-e-suparat-ca-n-are-functie-in-partid.html

Urmarim cu atentie aceste dezbateri si binenteles ne putem implica cu totii in aceste dezbateri deschise.

Alin Baciu

Care sunt cele mai importante masuri reformiste din 2010, considerat din punct de vedere economic un an cel putin la fel de greu ca 2009?

Cele mai bune intrebari vor fi preluate intr-un interviu realizat de Dan Tapalaga, difuzat de HotNews.ro si RFI.

Selectie din raspunsuri:

Întrebarea nr. 1 Alinescu

Domnule Boc, sunteti unul dintre putinii politicieni pe care ii apreciez, si nu neaparat pentru masurile luate , desi stiu ca nu depinde numai de dumneavoastra, cat pentru felul de a fi. Se vede ca sunteti dedicate oamenilor si doriti sa faceti bine. Se poate schimba si perceptia clasei politice aducand mai multi tineri in politica? (editat de HN)

raspuns

Emil Boc

am fost sunt si voi fi un om care sustine promovarea tinerilor iar o dovada este echipa de consilieri pe care o am in preajma mea, unde media de varsta estre sub 35 de ani. avem in vedere si masuri pentru sprijinirea tinerilor care infiinteaza firme, sprijinirea incubatoarelor de afaceri pentru cei care au idei, dar nu au bani si locatie si nu in ultimul rand printr-un sistem care sa promoveze performanta indifirent de vechime. a se vedea de ex legea educatiei nationale, unde am propus eliminarea criteriului de vechime in invatamantul superior sau programul prima casa unde peste 80% dintre cei 14 mii care au accesat programul sunt tineri. si nu in ultimul rand politica portilor deschise pe care am inaugurat-o in PDL pentru atragerea de tineri competenti si profesionisti in poltiica, dandu-le posibilitatea unei cariere poltice.

Întrebarea nr. 3 Cetatean

1. Domnule Prim Ministru, permiteti-mi sa va adresez doua intrebari, nu inainte de a va asigura ca sunt solidar cu Dumneavoastra si cu Presedintele in ceea ce priveste legile de reforma a Statului pe care sunteti obligat (moralmente si politic sa le adoptati).

Prima intrebare : ne puteti asigura ca, in calitate de Prim Ministru si de Presedinte al PD-L, veti face tot ce este posibil pentru punerea in aplicare a referendumului si nu veti negocia sub nici o forma voturile romanilor nici cu celelalte partide, nici macar cu propriul dumneavoastra partid ? (Cred ca banuiti de ce va adresez intrebarea, circula « pe surse democrat-liberale » stirea ca le-ati spus senatorilor ca si la alegerile din 2012 vom avea tot Parlament bicameral. Cred ca realizati si faptul ca PD-L va pierde categoric alegerile, daca nu face tot ce este posibil pentru modificarea, pina in 2012, a Constitutiei. Adoptarea legilor reformiste e necesara, dar nu si suficienta ; modificarea Constitutiei este dovada clara ca PD-L reprezinta interesele cetatenilor).

A doua intrebare : ne puteti asigura ca, in calitate de Presedinte al PD-L (functie grea si care predispune la compromisuri), veti uza de toate pirghiile pe care vi le confera Statutul PD-L si functia de Prim Ministru pentru a reforma nu doar clasa politica, ci si partidul Dumneavoastra ? Sunt reprezentat in Parlament de un senator si un deputat PDL. La alegerile din 2012, il voi revota pe senatorul meu, insa nu si pe deputatul PDL care ma reprezinta, deoarece consider ca pina acum are o activitate parlamentara total nesatisfacatoare. Va rog sa aveti in vedere acest aspect in perspectiva Conventiei PD-L si in perspectiva alegerilor parlamentare din 2012.

raspuns

Emil Boc

pentru mine, votul romanilor nu se negociaz, ci se aplica. Vom avea in 2012 si 300 de parlamentari, deci cu 171 mai putin decat azi, si parlament unicameral. parlamentarii si politicienii actuali care nu vor sustine acest lucru, vor disparea, fiind maturati de pe scena poltiica de romani in 2012.

in privinta sistemului electoral, sustin fara rezerve un sistem electoral simplu, reprezentativ si care sa elimine deformarile actualului sistem. simplu spus, un candidat de pe locul 3 intr-un colegiu uninominal nu poate lua locul unui candidat de pe locul 1. democratia inseamna respectarea principiului reprezentativitatii si majoritatii si, in consecinta ocupuarea demnitatilor alese de catre cei care obtin cele mai multe voturi, nu de catre cei care obtin cele mai putine voturi.

Întrebarea nr. 7 hritcu

In Romania exista extrem de multe persoane pensionate pe caz de boala in mod fraudulos, ele fiind perfect sanatoase. Aveti de gand sa faceti ceva pentru a stopa acest fenoment si pentru a indrepta fraudele deja produse?

raspuns

Emil Boc

Una din prevederile legii pensiilor va pune capat abuzurilor, pentru ca din nefericire, in ultimii ani s-a dublat si chiar triplat numarul persoanelor care beneficiaza de aceste facilitati, ele trebuie restranse numai la persoanele care cu adevarat sunt in aceasta situatie, si acolo trebuie sa ne gandim la majorarea banilor

Întrebarea nr. 13 EVE

De ce se desfiinteaza anumite agentii guvernamentale daca directorii acestora sunt mutati pe aceleasi salarii “nesimtite” in alte structuri ale guvernului?

in schimb nu ati gasit alte masuri de criza decat sa micsorati salariile amarate ale profesorilor?

Unde este explicatia domnule Boc ?

raspuns

Emil Boc

Am trimis in istorie salariile bugetarilor de lux ale sefilor de agentii guvernamentale care erau in trecut. Acum ei sunt incadrati ca si toti bugetarii fara privilegiile de altadata. In acest context, au fost desfiintate deja 112 agentii si reduse salariile la foarte multi salariati ramasi.

Întrebarea nr. 16 cristina

As avea si eu cateva intrebari pentru d-voastra dl prim-ministru dar o sa ma rezum doar la doua.

1.Care sunt masurile concrete care s-au luat pentru modernizarea Romaniei, se va reintroduce impozitul forfetar,va creste TVA-ul anul acesta?

2.Cum vedeti reforma in domeniul Agriculturii?

Va multumesc!

raspuns

Emil Boc

Nu se majoreaza TVA. Nu se majoreaza cota unica. Nu se majoreaza contribuiile de asigurari sociale. Se aplica masura neimpozitarii profitului reinvestit si alocam cel mai mare procent din PIB dupa 1990 pentru infrastructura. Iar impozitul minim va fi transformat in impozit forfetar restrans in anumite domenii.

Întrebarea nr. 18 Miky

1. Apropo de al 13-lea salariu care este motivul pentru care el este acordat salariatilor statului?

4. Ati zis la un moment dat ca Romania va atrage 3-4 miliarde de euro din fonduri europene, cum se va intampla acest lucru?(editat de HotNews.ro)

raspuns

Emil Boc

O lege in vigoare inca le da acest drept, dar de la anul nu se va mai aplica.

In 2010, Romania va atrage 4, 3 mld euro din bani europeni pe baza contractelor semnate si a procedurilor simplificate de anul trecut.

Întrebarea nr. 20 Alinescu

Apreciez programul Prima Casa. Cati tineri estimati ca vor beneficia de acest program?

Nu ar fi util si un program Primul Job, in care sa poata fi sprijiniti tinerii care termina facultatea si intampina greutati la angajare deoarece stau bine cu teoria dar mai prost cu practica?

raspuns

Emil Boc

Pana acum, peste 10.000 de tineri au beneficiat de programul prima casa. El va continua si anul acesta si vom avea si un proiect de lege care sa stimuleze tienerii care incep o afacere.

Întrebarea nr. 21 Sorin

Va rog sa-mi precizati cand si daca mai aprobati Hotararea de Guvern referitor la somajul tehnic de 3 luni, fara plata de catre angajator al datoriilor catre stat.

raspuns

Emil Boc

Da, maine se adopta in Guvern aceast act normativ care va reglementa somajul tehnic, si care va duce la salvarea a aproximativ 200.000 de locuri de munca.

Întrebarea nr. 22 sorin

de ce nu obligati prin lege ca orice firma privata functie de nr. de angajati sa plateasca contravaloarea (inclusiv “manopera”) plantarii unui anumit nr de pomi;sa zicem 1-2 ptr fiecare angajat!! terenul poate fi pus la dispozitie la fel ca prin programul romania verde adica de la stat!

s-ar asigura astfel reimpadurirea ….si obligatia sa fie anuala!!!

raspuns

Emil Boc

Cu principiul sunt de acord, acela al plantarii unui nr cat mai mare de pomi si vom extinde si noi aceasta strategie. Cand eram primar, am propus si am realizat partial ca pt fiecare copil nou nascut sa se planteze cate un pom pe care sa-l ingrijeasca toata viata, avand si tablita cu numele copilului langa pom. Recomand administratiilor locale sa generalizeze programul Un copil nou nascut – un pom plantat.

Vedeti AICI toate intrebarile si raspunsurile

Vom trai si vom vedea.  Pana atunci imi permit sa va recmand un articol ce mi-a atras atentia si care in momentul in care l-am citit era pe aceeasi linie cu preocuparile mele. Din acel moment, evident.

Un articol preluat de pe portalul Vox Publica, Cum vrea sefu’ , scris de Cosmin Alexandru.

,,Saptamâna trecuta, m-am intâlnit cu un prieten la o cafenea din zona Piata Romana. Cafenea cu brand, parte dintr-un lant de cafenele bucurestene cu nume intelectual. M-am asezat la o masa, am comandat si apoi, pentru ca se insera si lumina din incapere era obositor de scazuta, am umblat la variatorul de lumina, aducând-o la un nivel rezonabil. Putin dupa aceea, chelnerita a intrat in camera si a redus lumina la nivelul „aproape intuneric“. Urmând rumoarea celorlati clienti, am rugat-o sa o lase asa cum era, pentru ca as vrea sa-mi vad prietenul in timp ce vorbesc cu el. Mi-a raspuns ca nu poate, ca asa vrea sefu’, sa fie lumina scazuta, „de cafenea“. Apoi, uitându-se in jur si vazând fetele celorlati (la o masa, un client chiar incerca sa citeasca o carte), a avut un reflex conciliant: „Dar as putea sa o las un pic mai mare, pentru ca sefu’ nu e acum aici!“. Desi solutia parea multumitoare, nu mi-am putut retine o intrebare: „dar credeti ca lumina in incapere ar trebui sa fie cum vrea sefu’ de acasa sau cum vor clientii din incapere?“. intrebarea a lasat-o perplexa, insa si-a revenit in câteva secunde si mi-a raspuns pe un ton mai scazut si resemnat: „Cum vrea sefu’“. Era clar ca, inainte de mine, si ea pierduse lupta.

Prima concluzie, pe care am tras-o instantaneu, a fost ca sefu’ ei nu vrea banii mei, asa ca n-o sa-i mai dau. Apoi, insa, m-am gândit ca biata fata nu prea avea optiuni. tara lui „cum vrea sefu’“ n-are granita comuna cu tara lui „cum ar prefera clientul“. Cel putin nu pentru sefii predestinati.

La noi, sefu’ e ratiunea de a exista a multor firme, institutii sau partide. Din postura de clienti, de telespectatori, de platitori de taxe sau de alegatori, simtim asta in fiecare zi. Interactionam cu organizatii pentru care noi nu suntem destinatarii unui serviciu, ci o sursa de venit pentru sefu’. Punct.

Sefu’ exista peste tot in lume, dar, din cauza ca prin alte parti sefu’ nu e la prima generatie de concurenta si piata libera, a invatat din familie ca nu poti supravietui ca sef decât daca poti impleti opinia ta cu cea a celor de care depinde organizatia ta. Noi suntem inca intr-o cultura contrara. Toata lumea, clienti si angajati, trebuie sa-si acomodeze opiniile cu ale sefului.

Modelul public valorizat este cel al sefului care taie si spânzura. Care stie. Care n-are dubii si ezitari. Dicteaza si pedepseste. Da sentinte. Când Brucan s-a inselat, aici cred ca a facut-o. El s-o fi gândit ca in 20 de ani scapam de nevoia asta, a sefului-stapân. Ca in 20 de ani ne acomodam cu aerul libertatii de a coopera si de a ne intelege inainte de a ne constrânge.

Mi-aduc aminte de un client care, acum câteva luni, m-a rugat sa-l consiliez pentru un discurs pe care il avea de tinut in fata managementului la nivel national. Situatia in care se afla organizatia era ca, la un moment dat, unii manageri din judete facusera niste greseli, nu se aliniasera cum trebuia la orientarea organizatiei, insa, intre timp, lucrurile se rezolvasera si seful lor ar fi dorit sa dea acum un semnal de reconciliere si de sudare a echipei. Am explorat impreuna posibilitatea ca, daca vrea sa-si faca aliati, sa nu se concentreze pe pedepsirea vinovatilor, ci sa ofere, in primul rând, o viziune pentru un drum comun inainte. I-am sugerat ca asa ar putea câstiga aprecierea oamenilor lui. Mi-a raspuns: „Voi câstiga apreciere, dar nu putere!“. I-am dat partea lui de dreptate, cu tristete. asta e un concept care ne plaseaza inca in afara Europei – puterea care nu e data de apreciere, ci de frica.

Iar conceptul asta are radacini adânci. Parintele se simte puternic, respectat, daca copilul ii stie de frica. Profesorul se simte puternic, respectat, daca elevul sau studentul ii stie de frica. Aprecierea e secundara, pentru ca ea nu are beneficii imediate. E mai complicata, pentru ca omul care te apreciaza nu e dispus sa-ti execute ordinele orbeste. E doar dispus sa-ti asculte argumentele, cu deschidere. E dornic sa te ajute, daca ii dai bune motive. E dispus sa se lase convins, nu invins.

Desi pare a avea atuul invingatorului, o natiune cu sefi puternici, prin faptul ca inspira teama, e o natiune de invinsi. Oricare al treilea, fie el client, alegator, jurnalist, membru de partid sau simplu cetatean, nu mai are loc in relatia dintre sef si executant. Pentru comentarii decente va invit pe blogul meu.”

cititi articolul integral aici

Cam asa o fi pe la noi, intr-o tara in care parca refuzam s-o modernizam. Si cand ma gandesc ca totul porneste de la mentalitate si nu de la … autostrada sau salariile profesorilor.

Alin Baciu

Întrebarea nr. 1 Octavian Antonie

Domnule Valeriu Stoica,

S-a propus recent schimbarea numelui Partidului Democrat-Liberal in Partidul Popular si adoptarea doctrinei populare. Nu va temeti ca astfel curentul liberal din PD-L va disparea si singura alternativa a simpatizantilor liberali va ramane PNL-ul?

De asemenea, cred ca singura optiune ca PD-L sa nu fie in 2012 in situatia PSD din 2004 este reformare profunda a partidului si promovarea unor persoane inovatoare la conducerea lui. Exista intr-adevar vointa in partid pentru realizarea acestor 2 obiective?

Octavian (Oxford, Marea Britanie)

*raspuns

Valeriu Stoica

Sunt mai multe propuneri in legatura cu numele si sigla PDL, una este aceea pe care o evocati, cu precizarea ca ar trebui adoptat si semnul PPE, care este inima. Propunerea a fost facuta de Sorin Frunzaverde. Eu sunt de acord cu aceasta propunere, dar exista un impediment juridic care trebuie sa fie analizat. Sunt si alte partide care au aceasta denumire. Este nevoie sa gasim o solutie care sa fie in acord cu legea partidelor politice. Exista insa si alte propuneri: sa se pastreze numele actual si sa se schimbe doar sigla. In oricare varianta, nu se pune problema abandonarii ideilor liberale din programul nostru politic. Doctrina populara este o matca in care sunt integrate toate curentele dreptei: crestin democratia, liberalismul clasic, conservatorismul si centrismul democrat. Aceasta doctrina a fost adoptata de partidul nostru in 2007 si este inscrisa in programul politic. Nu se pune deci problema unei schimbari de doctrina, ci numai, eventual, a unei schimbari privind numele si sigla partidului.

Am avut o dezbatere ampla, foarte serioasa si aplicata la Poiana Brasov sambata trecuta. Sunt toate premisele pentru o dezvoltare institutionala corecta in PDL. Comisia care a fost formata cu aceasta ocazie va colecta toate ideile si propunerile atat sub aspect doctrinar, cat si sub aspect institutional. Chiar si cei care nu sunt membri de partid pot sa trimita ideile si propunerile lor.

#

Întrebarea nr. 2 Tractorist

Domnule Stoica

Are partidul Dumneavoastra vreo oferta pentru intelectuali?

Va intreb acest lucru, fiindca in ultima vreme membri marcanti ai PDL apar numai la o singura televiziune poreclita televiziunea poporului si se adreseaza numai unei anumite paturi sociale din care oamenii care au mai mult de 10 clase sunt exclusi.

Cum vreti sa tineti intelectualii (medici, profesori, ingineri) in tara?

* raspuns

Valeriu Stoica

Daca urmariti dezbaterile Institutului de Studii Populare nu ati mai avea nici un dubiu in aceasta privinta. Prin intermediul ISP am reusit sa solidarizam intelectualii care au o optiune ferma de dreapta si care si-au manifestat public aceasta optiuni, fie prin cartile scrise, fie prin interventiile in cadrul unor dezbateri mediatizate, fie prin aderarea la PDL. Cred ca va sunt cunoscute numele Sever Voinescu, Traian Ungureanu, Monica Macovei, Cristian Preda, ca sa numesc numai cativa dintre cei care au facut acest pas. In plus, alaturi de ISP sunt numerosi intelectuali care, desi nu sunt inregimentati politic, au facut dovada fidelitatii fata de valorile dreptei. Am in vedere o dreapta moderna, europeana, desprinsa de inertiile si cliseele dreptei interbelice.

#

Întrebarea nr. 3 Lucky

Ideea ca PDL sa-si schimbe denumirea in ceva apropiat de Partidul Popular European din care face parte, ocazie cu care sa fie mai bine definita si filozofia partidului, este o idee ce nu trebuie ratata prin intarzieri ce ar permite altor partide preluarea acestei initiative.

1. Pentru a continua momentul favorabil creat de recentul succes in alegerile prezidentiale, este PDL hotarat sa treaca la o faza net superioara in organizarea partidului pe principii noi care sa asigure separarea functiilor politice de cele legate de actul de guvernare, sa zicem prin crearea unui asa numit “Turn de Fildes” destinat filozofilor partidului, intr-o perioada de timp relativ scurta?

Ce se intentioneaza a se intreprinde pentru crearea transparentei procesului de luare a hotararilor partidului legate de nominarile fie ale membrilor guvernului fie ale candidatilor parlamentari si care vor fi criteriile de selectie?

2. Avand in vedere evidenta alunecare a PNL catre stanga esicherului politic, pe de o parte iar pe de alta trecerea unei periode suficiente de timp ce a fost poate necesara pentru clarificarea apartanentelor liberale dupa plecarea grupului dvs din PNL, considerati inca utila mentinerea elementtelor de identificare liberale in eventuala noua titulatira a PDL? Daca da, de ce?

* raspuns

Valeriu Stoica

Din pacate, exista deja partide care au in numele lor termenul popular. Va trebui sa gasim o formula juridica pentru a invinge aceasta dificultate. Daca cititi ultimul capitol din programul politic adoptat de PDL la 15 dec 2007, veti gasi acolo toate principiile pentru dezvoltarea institutionala a partidului. Nu am avut inca timp sa aplicam aceste principii in mod sistematic, intrucat am avut de infruntat patru campanii electorale. Chiar de la inceputul acestui an, conducerea PDL a trecut insa la aplicarea acestor principii. Am declansat in partid o dezbatere ampla pe aceasta tema. Conferinta Nationala care va avea loc in acest an va aproba directiile principale pentru aplicarea acestor principii in dezvoltarea noastra institutionala. O directie este crearea unui sistem transparent de comunicare interna, care sa asigure legatura dintre membri simpli si conducerea partidului la nivel national si la nivel local, si a unui sistem de comunicare externa, care sa apropie partidul de alegatori si sa preia sugestiile, propunerile acestora.

Am raspuns chestiunii privind numele PDL. Indiferent daca se va pastra denumirea actuala sau se va adopta denumirea de partid popular, componenta liberala va ramane prezenta intrucat doctrina populara este o sinteza intre principiile crestin-democratiei, liberalismului clasic, conservatorismului si centrismului democratic. Important este aceste valori si principii sa se regaseasca in politicile publice si in deciziile de guvernare.

Întrebarea nr. 6 Andrei

1. Ce se mai aude despre curentul liberal din PD-L?

Mai exista? Cum se manifesta?

2. Comisii de specialitate. In PL-D existau comisii de specialitate. Se pare ca aceasta fuziune a fost o inghitire in PD a celor de la PL-D. Comisiile erau un lucru bun. Din abc-ul politicii ar trebui sa se stie ca fuziunea celor doua (PD + PL-D) trebuie sa dea un rezultat mai mare decat suma luata separat, si nu ma refer la voturi, ci la valoare. Se pare ca celor din PD le lipseste din acest abc …

* raspuns

Valeriu Stoica

Exista. S-a manifestat foarte serios in dezbaterea care a avut loc la Poiana Brasov. In PDL sunt liberali nu numai cei care provind din fostul PLD ci si multi care provin din fostul PD. Important este ca nu numai liberalii ci si crestin-democratii, conservatorii si centristii democrati din PDL dau substanta identitatii noastre de dreapta. Suntem astfel complementari cu PPE. Chiar astazi am avut o discutie in comisia de doctrina si statut, constitutia in vederea pregatirii Conferintei Nationale din acest an. Intre temele pe care le-am identificat pentru a fi supuse dezbaterii in perioada urmatoare este si tema comisiilor de specialitate. Am convingerea ca ele vor figura in structura institutionala a PDL, care va fi adoptata la Conventia Nationala. Vreau insa sa retineti ca, in momentul de fata, in PDL nu exista nici un fel de separatie intre cei care au provenit din PLD si cei care au provenit din PD. In cei doi ani care au trecut de la fuziune s-a produs o integrare a tuturor in noul partid care se cheama PDL. Este cel mai unit partid in momentul de fata de pe scena politica. Cat timp functionam dupa principiul pluralism de opinii si de curente doctrinare in etapa dezbaterii si dupa principiul unitatii de decizie si de actiune dupa ce dezbaterile au fost incheiate, vom ramane in continuare un partid unit. Dincolo de speculatiile presei, dincolo de ceea ce scrie Cristian Preda pe blogul lui, in partid exista cadrul institional pentru o dezbatere profunda privind dezvoltarea institutionala a partidului nostru.

Întrebarea nr. 8 florin

Buna Ziua

Considerati ca daca PD-L nu se va reforma va putea cistiga urmatoarele alegeri parlamentare?

De asemenea, va putea desemna un candiat credibil la urmatoarele alegeri prezidentiale ?

*raspuns

Valeriu Stoica

Evident ca daca PDL nu asigura premizele pentru o ampla dezvoltare institutionala in perioada urmatoare, nu va putea castiga alegerile parlamentare din 2012 si alegerile prezidentiale din 2014. Am discutat la Poiana Brasov toate aceste chestiuni. Din punctul meu de vedere, PDL are patru obiective strategice in perioada care urmeaza. Doua dintre ele au fost asumate in cele patru campanii electorale din anii 2008 si 2009:

a) restituirea sensului normal de functionare a autoritatilor publice.

b) reconstructia institutionala a statului roman, astfel incat punctul a) sa poata fi realizat. Aceste doua obiective nu vor putea fi atinse insa intr-o perioada scurta, pana la urmatoarele alegeri. Avem nevoie de o perioada mai lunga.

c) Ca urmare, al treilea obiectiv strategic este sa castigam alegerile locale si partiale din 2012, precum si alegerile europene si prezidentiale din 2014.

d) Al patrulea obiectiv strategic este buna guvernare. Daca romanii nu vor simti ca se schimba ceva in bine pentru ei in aceasta guvernare, vor fi compromise primele trei obiective strategice.

Mai multe pe site-ul hotnews.ro

Dosarul pentru preselectie va contine:

- Motivatia alegerii cursurilor SNCP

- CV politic

- Raspuns la un chestionar

- Scrisoare de recomandare din partea presedintelui organizatiei de tineret judetene/de sector sau din partea unui parlamentar

Amanunte despre conditiile de preselectie vor fi inaintate organizatiilor judetene/ de sector

Criterii de selectie

• membru OT PDL
• lideri ai organizatiei, care se pregatesc pentru o cariera politica, consilieri de imagine, consilieri parlamentari, coordonatori de campanii si proiecte
• tineri cu disponibilitatea de a coordona ulterior proiecte de formare in domeniul comunicarii politice
• acoperirea regionala echitabila
• implicarea in proiectele organizatiei
• implicarea in minim 2 campanii electorale
• abilitati de comunicare si cunostiinte politice

Cei 24 de cursanti selectati vor participa la cele 5 seminarii desfasurate de-a lungul anului.

Proiectul Scoala Nationala de Comunicare Politica a OTPDL, proiect initiat de Echipa de Imagine, se pregateste sa formeze ce-a de-a treia promotie de tineri lideri politici instruiti in domeniul comunicarii. Incepand cu acest an langa  OTPDL si Fundatia germana Hanns Seidel s-a alaturat in calitate de  colaborator si  Institutul de Studii Populare.

Informatii  si inscrieri pe mail    scoaladecomunicare@gmail.com

PROGRAM

Seminar 1, doctrine politice si ideologii

Cursantii vor participa la intalnirile organizate in tara de catre Institutul de Studii Populare
Localitatile de desfasurare ale acestor dezbateri: Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova, Constanta, si alte orase ( program stabilit in curand)

Cursantii pot participa la toate dezbaterile zonale organizate de Institutul de Studii Populare.

Obiectiv: dobândirea de cunostinte  si de clarificare a conceptelor în domeniul de ideologiile politice, tendintele actuale politice, de pozitionare politica si ideologica a PDL, analiza de organizare interna si de probleme de comunicare al partidului.

Seminar 2, Teamworking si Leadership. Organizarea partidului
9- 11 Aprilie 2010, Galati

Invitati: lideri PDL

Lectori: Kensington communication

Obiectiv: Pentru a sublinia importanta lucrului în echipa si rolul fiecarui individ în cadrul grupului; distributie eficienta a sarcinilor si responsabilitatilor, identificarea liderului si caracteristicile de evaluare a potentialului de participanti, adaptarea liderului la diferitele tipuri de contexte politice si situatii. Analiza privind organizarea interna si aspecte privind comunicarea interna a partidului in perioada guvernarii.

A. Partea teoretica
- Grupul de lucru eficient
- Un dialog constructiv
Concepte – Conducere
- Tipuri de Leadership
- Dezvoltarea de personalitate în ceea ce priveste activitatile de conducere
- Criteriile de selectie pentru manageri politici

B. Partea practica
- Evaluarea personalitatii tale
- Cerinte pentru functia de lider

Program

Vineri, 9 aprilie 2010

12.00- 13:30 Masa de pranz
14.00 – 16.00 parte teoretica.: Teamworking – munca în echipa
16.00- 16.30 Pauza de cafea
16.30 – 18.30 Activitate practica: Exercitii pentru formarea unui grup de lucru eficient si dialogul constructiv

20.00 Cin?

Sâmb?t?, 10 aprilie 2010

09.00 – 11.00 parte teoretica: concepte de conducere, tipuri de conducerea
11:00 – 11:30 Pauza de cafea
11:30 -13:30 parte practica: evaluarea personalitatii si abilitatilor de lider si abilitati
13:30 -15:30 masa de prânz
15:30 la 17:00 parte teoretica: trasaturi de personalitate, care sunt activitatile importante pentru lider
17:00 – 17:30 Pauza de cafea
17:30 -18:00 Criteriile de selectie pentru manageri politici
18:00 – 20:00 Activitate practica: Exercitii : cum sa fii un lider charismatic de succes, performanta, talentul politic

20. 00 Cina

Duminica, 11 aprilie 2010

10.00 – 12.00 Dezbatare: Comunicarea la nivel local în perioada guvernarii Organizarea echipei de comunicare. Comunicare interna si externa”
Invitati: lideri PDL:
12:00 – 13:00 Concluzii
13:00 masa de prânz

Seminar 3 – Retorica si tehnici de discurs
25- 27 iunie 2010, Eforie

Invitati: lideri PDL
Lectori: specialisti
Obiectiv: insusirea artei argumentarii si discursului, dezbaterea unei idei pe baza argumentelor pro si contra, pregatirea discursului, prezentarea discursului, tehnici de convingere, persuasiune, mesaje subliminale,

A. Partea teoretica
- ce inseamna o prezentare de succes
- tehnica discursului
- analiza discursurilor liderilor politici
- strategii argumentative
- gândirea critica; concizia în exprimare; toleranta fata de opiniile adverse; persuasiunea; ascultarea active
- clisee si capcane ale discursurilor politice

B. Partea practica
- organizarea unei dezbateri
- sustinerea unui discurs

Program

Vineri, 25 iunie 2010

12.00- 13:30 Masa de pranz
14.00 – 16.00 parte teoretica: retorica si tehnica argumentarii
16.00- 16.30 Pauza de cafea
16.30 – 17.30 parte teoretica: Dezbaterea si dialogul constructiv, Gândirea critica; Concizia în exprimare; Toleranta fata de opiniile adverse; Persuasiunea; Ascultarea activa
17:30 – 20:00 parte practica: exercitii – simularea unei dezbateri

Sambata, 26 iunie 2010

09.00 – 11.00 parte teoretica: pregatirea si prezentarea discursului, tipuri de discurs
11:00 – 11:30 Pauza de cafea
11:30 – 12:30 Ce inseamna o prezentare de success, clisee si capcane ale discursurilor politice
12:30 – Masa de pranz

15:30 – 17: 30 activitate practica: Sustinerea unui discurs
17:30- 18:00 Pauza de cafea
18:00 -20:00 analiza si evaluarea discursurilor pe baza materialelor filmate.

20.00 Cina

Duminica 27 iunie 2010

09.00 – 11.00 00 Analiza discursurilor liderilor politici
Invitati : lideri PDL
11:00 – 12:00 Concluzii si feedback-ul
12:00 masa de prânz

Seminar 4 – Comunicarea cu mass-media
17- 19 septembrie 2010, Paltinis

Invitati: lideri PDL, specialisti
Obiectiv: precise, întelegerea obiectiva  a rolului / importanta mass-media si rolul sau / importanta dezvoltarii consecvente, relatii productive cu jurnalistii. Comunicarea de formare cu accent pe TV, controlul si dominatia propriile sentimente în fata aparatului de fotografiat si a camerei TV

B. Partea teoretica
- Analiza impactului mass-media asupra publicului
- Instrumente importante de cooperare cu mass-media: declaratie, interviu, conferinta de presa, talk-show

B. Partea practica
- Simulari de comunicat de presa, interviuri, conferinte de presa si de talk-show (comportament înainte de aparat foto)

Program

Vineri, 25 iunie 2010

12.00- 13:30 Masa de pranz
14.00 – 16.00 parte teoretica: sistemul actual de mass-media (TV, radio, presa scrisa, internet), ce trebuie sa stie un politician despre mass-media
- Caracteristici ale mass-media (evaluare, audienta, constrângeri)
- Mecanisme de comunicare mediatica,
- Stirile (stiri si pseudo-stiri)
16.00- 16.30 Pauza de cafea
16.30 – 18.30 parte teoretica: raport si schimburi Politicieni – Jurnalisti: complementaritatea, profesionalism, reciproc acceptat. Greseli comune, abuzuri, capcane
18:30 – 19:30 parte practica: exercitii – omul politic de la monitorizare la interpretarea si transmiterea corecta a mesajului.

Sambata, 26 iunie 2010

09.00 – 10.00 parte teoretica: Comunicatul de presa (norme privind continutul si forma), descriere a situatiei de comunicare, de adaptare la mediu, alege metodele adecvate de retorica aplicata si non-comunicare verbala)
10:00 – 11:00 activitate practica: exercitii pentru Comunicat de presa, stirea de presa
11:00 – 11:30 Pauza de cafea
11:30 – 12:30 Analiza si evaluare a comunicatelor de presa
12:30 – 13:30 Parte teoretica: TV- Tipuri de interviu si conferinta de presa (interviu, etapa de interviu, reguli generale, strategii de dialog eficient, recunoasterea capcanelor reguli generale, eficiente )
13:30 – 15:30 masa de prânz
15:30 – 17: 30 activitate practica: Exercitii la TV Interviu si Simularea unei conferinte de presa (înregistrare video) ( se va lucra pe grupe si fiecare grupa isi alege un tip de exercitiu. )
17:30- 18:00 Pauza de cafea
18:00 -19:00 analiza si evaluarea interviuri si a conferintelor de presa

20.00 Cin?

Duminica 27 iunie 2010

10.00 – 12.00 Dezbatere: Manipulare vs lobby in strategiile moderne de comunicare
Invitati: Sever Voinescu, Catalin Avramescu, Elena Udrea, Sebastian Lazaroiu

12:00 – 13:00 Concluzii si feedback-ul
13:00 masa de prânz

Seminar 5 Negociere si gestionarea activitatii politice
22. – 24 Octombrie 2010, Bucuresti

Invitati: lideri PDL, specialisti

Obiectiv: formarea teoretica si practica a abilitatilor de negociere
Pregatirea Negocierii
- Legile Negocierii
- Stiluri in Negociere
- Tactici de Negociere
- Comportament in Negociere.

- organizarea carierei politice

B. Practica:
- Exercitii pe diferite situatii de negociere, etapele si modele
- Comportamentul de negociere

- realizarea unui proiect politic

Program

Vineri , 22 octombrie

12.00- 13:30 Masa de pranz
16.00 – 17.00 parte teoretica: Tehnici si tactici de negociere
17.00- 17.30 Pauza de cafea
17.30 – 19.30 parte teoretica: manipularea nivele (argumentele de fapt si / sau de fapte necunoscute, emotii, practici, roluri), o conditie esentiala pentru prevenirea de manipulare
19.30 – Cina

Sambata , 23 octombrie

09.00 – 12.30 parte practica : crearea de echipe de negociere, desfasurarea de negocieri (pe baza unor strategii diferite), tehnici de manipulare si aplicarea masurilor de combatere pentru prevenirea de manipulare
12.30-13.30 analiza si evaluarea de exercitii
13:30 -15:30 masa de prânz
15:30 – 17:00 parte teoretica: Organizarea activitatii omului politic
Organizarea biroului parlamentar; activitatea politica, parcursul unei initiative legislative
17.00-17.30 Pauza de cafea
17.30-19.30 parte practica: pregatirea si prezentarea unui proiect politic din dubla perspective: politician si consilier politic
20.00 – Cina

Duminic? 24 Octombrie 2010

09.00 -11.00 Prezentarea proiectelor finale ale participan?ilor (proiecte individuale sau de grup)
11:00 – 12:30 Analiza proiectelor
12:30 -13:00 Concluzii si feedback-ul; diploma de atribuire
13.00 Masa de prânz

La fiecare seminar vor fi invitati 2-3 absolventi ai Scolii care urmeaza sa lanseze o tem ape care sa o dezbata cu participantii.

Cursuri de comunicare pentru tinerii politicieni

In acest moment in Romania interesul tinerilor pentru politica este unul foarte redus. Acest lucru se datoreaza faptului ca tinerii nu isi mai gasesc in clasa politica reprezentantii iar comunicarea intre clasa politica si electoratul tanar este ineficienta. La aceasta se mai adauga lipsa unei clarificari ideologice, care nu ajuta tinerii din Romania sa se identifice clar cu valorile promovate de partide. Din acest motiv este nevoie existenta unui cadru de pregatire a comunicatorilor, a tinerilor politicieni, in perspectiva educarii politice si comunicarii eficiente in vederea explicarii si atragerii tinerilor spre valorile conservatoare.

Sustinerea platformei propriului partid într-o emisiune tv (cu asumarea rolurilor politice proprii si a celor adverse); organizarea unei sedinte de partid, în cadrul careia se defineste pozitia politica a organizatiei fata de o posibila problema; evaluarea personalitatii proprii si atuuri pentru leadership (cine sînt, ce pot face, ce doresc); promovarea acceptarii la nivelul echipei si dezvoltarea autoritatii naturale; discurs pregatit si adaptat; realizarea unei declaratii de presa si comportamentul în situatia de interviu; realizarea unor strategii de campanie de imagine pentru diverse publicuri-tinta; insusirea tehnicilor de negociere si de protocol si gestionarea crizelor de imagine. Iata elemente esentiale de a caror insusire depinde formarea unui om politic pentru viitor, a unui lider politic tanar care se pregateste sa abordeze politica in mod profesionist.

Necesitatea crearii cadrului pentru insusirea acestor cunostiinte a dus la aparitia proiectului ,,Scoala Nationala de Comunicare Politica”, un proiect, probabil, in premiera initiat de un partid politic din Romania, prin care se urmareste intr-un mod foarte foarte serios formarea in domeniul comunicarii a viitorilor lideri politici dar si a unor specialisti in comunicare ce pot la randul lor consilia politicieni sau alti tineri dornici de perfectionare in domeniul comunicarii politice.

Clasa politica romaneasca are nevoie de lideri buni comunicatori asa cum politica romaneasca are nevoie de buni politicieni buni comunicatori. Electoratul simte nevoia unei altfel de abordari, bazate intr-o foarte mare masura pe abilitatile de comunicare ale celor care ii pot reprezenta.

Scoala Nationala de Comunicare Politica e gandita sa aiba un format care sa acopere calitativ si cantitativ toate elementele necesare formarii unor buni comunicatori.

Scoala Nationala de Comunicare Politica poate forma lideri politici nationali, dar in acelasi timp poate forma specialisti care la randul lor pot forma lideri si specialisti locali sau regionali.

Scoala Nationala de Comunicare Politica ofera posibilitatea formarii pe durata unui an de lucru impreuna a spiritului de echipa si a dezvoltarii unor relatii intre liderii tineri ai partidului. Fiecare an poate produce cate o echipa de 24 de tineri viitori politicieni sau consilieri politici.

Scoala Nationala de Comunicare Politica da posibilitatea,unica poate, ca tinerii lideri sa se intalneasca cu lideri politici nationali intr-un cadru neoficial, relaxat, deschis discutiilor si impartasirii in mod direct a opiniilor. Crearea unui astfel de cadru de comunicare este deosebit de important in vederea comunicarii politice eficiente. Tinerii lideri se intalnesc intre ei si au ocazia sa se intalneasca si sa poarte discutii intr-un cadru informal cu diverse personalitati, cu diversi lideri ai partidului.

Scoala Nationala de Comunicare Politica, proiect organizat de OT PDL în parteneriat Institutul de Studii Populare din Romania si sustinut de Fundatia germana Hanns Seidel, îsi propune sa ridice stacheta calitatii noilor politicieni. Nu va pregati membri în notiuni de baza ale comunicarii, va pregati lideri ai organizatiilor pentru a deveni buni oameni politici, va pregati consilieri de imagine care vor consilia si vor face traininguri pe comunicare în organizatiile lor, va pregati tineri atrasi de crestin-democratie, de conservatorism, de valorile promovate de familia Partidului Popular European.

Scoala Nationala de Comunicare Politica trebuie sa devina in timp un criteriu pentru propunerea in anumite functii sau candidaturi. Existenta unor cursuri interne de pregatire fiind esentiale atat la nivel de lideri si specialisti cat si in randul noilor militanti.

Scoala Nationala de Comunicare Politica a OT PDL isi va organiza cursurile pe intreg teritoriul tarii, cat mai multe organizatii din tara avand ocazia sa gazduiasca pentru cateva zile acest important eveniment intern. Organizatiile care necesita incurajare,si o mai larga sustinere, inclusiv mediatica, vor avea prioritate.

OT PDL este o pepiniera a partidului si în acest sens, una din preocupari trebuie sa fie formarea tinerilor ca viitori oameni politici de calitate. Existenta unei scoli permanente care sa formeze anual un numar de specialisti este necesara. De asemenea, OT PDL este interesata de promovarea valorilor crestin-democrate, conservatoare, in randul tinerilor din Romania, de intelegerea misiunii familiei populare.

Un singur seminar de câteva zile nu este suficient pentru acumularea de cunostiinte aprofundate dintr-un anumit domeniu, cu atât mai putin din domeniul comunicarii. O formare aprofundata în acest domeniu, esential în politica, poate aduce mari avantaje Partidului Democrat Liberal, confirmând sloganul ,,E timpul tinerilor, e timpul profesionistilor.”

Perspectiva

Tinerii absolventi ai Scolii Nationale de Comunicare Politica vor initia la randul lor, la nivel local sau regional proiecte de genul ,,Cafenea politica populara” prin care vor promova tinerilor aspecte privind politica, valorile conservatoare, importanta implicarii civice. Astfel cursantii scolii pot deveni colaboratori ai Institutului de Studii Populare la nivel local.

Avem in vedere colaborarea pe aceasta linie intre Scoala Nationala de Comunicare si YEPP (Youth of the European People’s Party) in scopul organizatii in comun a unor evenimente, cu tineri din Europa care imbratiseaza valorile conservatoare.

Va exista propunerea ca la nivelul PDL sa se constituie Birouri de comunicare care sa fie coordonate de absolventi ai cursurilor Scolii Nationale de Comunicare.

Organizator

Proiectul este ini?iat si organizat de OT PDL in parteneriat Institutul de Studii Populare si sustinut de Funda?ia Hanns Seidel din Germania,

Scop

Pregatirea anuala in domeniul comunicarii politice si in conformitate cu cerintele enuntate mai sus, a unui numar de tineri intr-un cadru organizat sub forma unei Scoli Nationale de Comunicare Politica

Obiective

- formarea si insusirea cat mai completa a domeniului comunicarii politice de catre un numar de minim 24 de tineri, astfel incât sa existe formati specialisti in comunicare, consilieri de imagine dar si tineri politicieni bine pregatiti in domeniul comunicarii

- formarea din randul tinerilor a unor traineri interni pe comunicare politica pentru organizarea de traininguri

- posibilitatea impartasirii de catre cursanti din experienta politicienilor consacrati si a unei comunicari informale mai eficiente

- comunicarea, prin intermediul absolventilor Scolii Nationale Comunicare Politica, a valorilor conservatoare prin initierea umterioare de evenimente pe plan local si regional.

Cine sunt cei carora se adreseaza proiectul?

Proiectul se adreseaza tinerilor intre 18 si 35 de ani atrasi de valorile populare, care se pregatesc sa devina oameni politici, consilieri politici sau formatori in domeniul comunicarii.

Tinerii care urmeaza a fi selectati pentru a participa la acest proiect traiesc in interiorul unei clase politice inca confuze atat din punctul de vedere ideologic cat si al comunicarii politice eficiente, fie in afara lumii politice, cu afinitati ideologice conservatoare, dar cu o capacitate de intelegere a politicii romanesti precara.

Tinerii acestia au nevoie de o clarificare doctrinara, de intelegearea functionarii eficiente a comunicarii interne si externe a partidului, de notiunea de leadership, gestionarea crizelor de imagine sau relatia cu presa. Dezvoltarea muncii in echipa este un alt aspect absolut necesar pentru tineri care vor activa in politica.

Tinerii au contact cu proiecte politice, initiative legislative, birouri parlamentare. Au nevoie de intelegerea functionarii eficiente a acestora.

Multi tineri se formeaza in politica dupa modelul politicienilor mai vechi. Din pacate modelul unor politicieni mai vechi nu este intodeauna cel mai fericit. Din acest motiv trebuie sa existe si o alta modalitate de a invata politica. Solutia sunt cursurile Scolii Nationale de Comunicare.

Ce nevoi au?

Au nevoie de modele de formare a unui om politic profesionist, altele decat multi politicieni din actuala clasa politica care si-a pierdut din credibilitate. Numai avand o altfel de abordare politica se poate recastiga credibilitatea. Este nevoie de o schimbare de atitudine.

Au nevoie de imbunatatire comunicarii. Comunicarea este esentiala in orice domeniu , si cu atat mai mult in politica. Nu poti face politica doar detinand cunostiinte doctrinare, economice, sociale, fara a avea si o buna capacitate de a comunica.

Au nevoie de cultivarea dialogului. Numai un schimb de informatii si experiente intre tinerii acestei generatii venind din zone diferite ale tarii, dezbateri, gasirea de argumente care sa sustina un punct de vedere pot ajuta formarea unui viitor politician.

Tinerii au calitati, ele trebuie puse in valoare cultivand tehnicile de comunicare.

De ce trebuie sa existe aceasta Scoala

Pentru ca Romania are nevoie de o noua clasa politica profesionista instruita dupa criterii profesioniste si nu de amatori care fac politica dupa cum considera sau au auzit de la altii.

Pentru ca trebuie sa stie sa comunice eficient despre valorile conservatoare, in vederea atragerii generatiei tinere spre aceste valori.

Pentru ca trebuie sa invete sa fie politicienii pe care tanara generatie sa se regaseasca si sa-i considere reprezentanti.

Pentru ca o politica europeana moderna se invata.

In vedrea cursurilor Scolii Nationale de Comunicare vor fi selectati 24 de tineri ce adera la valorile populare si au in vedere pregatirea pentru o cariera in domeniul politici sau a comunicarii politice. Se vor selecta tineri care sa acopere regional intreaga tara.

Teme

1. Doctrine politice si ideologii

2. Leadership, teamworking

3. Retorica si tehnica argumentarii

4. Comunicarea cu mass media si gestionarea crizelor de imagine

5. Tehnici de negociere si managementul carierei politice

Perioada

Februarie –octombrie 2010

- 9-11 aprilie 2010

- 25-27 iunie 2010

- 17-19 septembrie 2010

- 23-25 octombrie 2010

Locatii de desfasurare

- Galati

- Eforie Nord

- Paltinis

- Bucuresti

Structura

- 4 intalniri

- 1 participare la dezbaterile doctrinaire organizate in tara de ISP

- Parte teoretica

- Exercitii practice

- Dezbateri cu invitarea unor lideri PDL

Fiecare intalnire va cuprinde o dezbatere cu lideri PDL sau personalitati, precum si un curs sustinut de un absolvent al scolii de comunicare din promotiile precedente.

Instrumente aplicative

• Prin implicarea în exercitii practice de simulare a unor situatii ce necesita o decizie urgenta, deprinde abilitatea de confruntare cu puncte de vedere diferite si argumentare a propriei opinii;

• Prin implicarea în exercitii practice a caror rezolvare necesita puternice interactiuni de grup deprinde abilitatea de a comunica si a lucra eficient într-un grup;

Exercitiile se vor baza si pe lucrul cu camera TV

Proiectul este propus  de OT PDL prin intermediul  Echipei de Imagine, coordonator Alin Baciu

]]> http://www.echipadeimagine.ro/otpdl/scoala-nationala-de-comunicare-politica-a-otpdl-promotia-2010.html/feed 0 http://www.echipadeimagine.ro/otpdl/traian-basescu-a-castigat-alegerile.html http://www.echipadeimagine.ro/otpdl/traian-basescu-a-castigat-alegerile.html#comments Mon, 07 Dec 2009 12:58:20 +0000 admin http://www.echipadeimagine.ro/?p=5709 Traian Basescu a obtinut 50,33% din voturi, în timp ce Mircea Geoana a obtinut 49,66 % din voturi, conform rezultatelor  anuntate  de Biroul Electoral Central (BEC).

În favoarea lui Traian Basescu s-au pronuntat 5.274.063 alegatori, în timp ce pentru Mircea Geoana au optat 5.204.102 cetateni cu drept de vot.

Azi, aici, urmarim alegerile pas cu pas

• Numaratoarea paralela efectuata de PD-L indica un avans de 0,06% in favoarea lui Traian Basescu, care ar conduce, potrivit democrat-liberalilor, cu 50,03% la 49,97% in fata lui Mircea Geoana, dupa contabilizarea rezultatelor din 99,15% din totalul sectiilor de votare. Aceste estimari nu includ voturile din strainatate, a anuntat Videanu, la Realitatea TV. Datele sunt transmise telefonic, prin SMS, si centralizate computerizat.

Potrivit acestor rezultate, Traian Basescu ar avea 18.121 de voturi in fata contracandidatului Mircea Geoana.

Numaratoarea PD-L nu a contabilizat voturile din diaspora, unde democrat-liberalii anticipeaza un procent de 70% la 30% in favoarea lui Basescu, a adaugat Videanu, care a sustinu ca partidul are un sistem “performant” de evaluare.

• Traian Basescu a fost votat de 94,8% dintre alegatorii romani din Republica Moldova, in timp ce Mircea Geoana a obtinut 5,2%

Astfel, potrivit numaratorii PD-L, Traian Basescu a adunat 3.969.406 de voturi, in timp ce pentru Mircea Geoana au votat 3.913.100 persoane.

• Numarate 80% din sectiile de votare

Traian Basescu 50,24; Mircea Geoana 49,76

• Numarate 70%  din sectii

Traian Basescu 50,36  Mircea Geoana  49,64 %

• Traian Basescu a câstigat 50,49% din voturile alegatorilor, iar Mircea Geoana 49,51%, rezultat înregistrat dupa numararea a voturilor de la 60,37% din totalul sectiilor de votare

• Videanu: Numaratoarea paralela a PDL, 40% din sectii: Traian Basescu – 50,7%, Mircea Geoana – 49,3%

Numaratoarea paralela efectuata de PDL indica un avans de un procent in favoarea lui Traian Basescu, care ar conduce, potrivit democrat-liberalilor, cu 50,7 la 49,3 in fata lui Mircea Geoana, dupa contabilizarea rezultatelor din 40% din sectiile de votare.

Dupa contabilizarea voturilor din aproape 22% din sectiile de votare, votul indica un usor avans pentru Traian Basescu – 50,2% la 49,8%.

PDL nu avea, la acel moment, date din sectiile de votare din Dambovita, Covasna, Ilfov, Timis,Sectorul 1, Sectorul 6 si diaspora.

La prima numaratoarea paralela anuntat de Adriean Videanu, Traian Basescu avea 50,35% din voturi iar Mircea Geoana 49,65%, dupa contabilizarea voturilor din 3.254 sectii de votare, dintr-un total de 21.706 sectii (14,99%)

• Dupa numararea a 40% din sectiile de votare Traian Basescu are un avans de 1,4 %

• Traian Basescu are 50,35% din voturi iar Mircea Geoana 49,65%, sustine vicepresedintele PDL Adriean Videanu, dupa numaratoarea paralela efectuata de partid.

PDL a numarat voturile din 3.254 sectii de votare, dintr-un total de 21.706 sectii (14,99%).

Viorel Hrebenciuc considera insa ca PDL nu putea efectua aceasta numaratoare atat de repede “oricat de sofisticat” ar fi aparatul de partid.

In opinia sa, este vorba de “o manevra de invaluire a electoratului”.Liderul social-democrat afirma ca numaratoarea paralela a PSD confirma rezultatele exit-poll-urilor.

UPDATE

O noua numaratoare anuntata de Videanu, dupa contabilizarea voturilor din aproape 22% din sectiile de votare, indica un vot de 50,2% in favoarea lui Traian Basescu, fata de 49,8% pentru Mircea Geoana.

PDL nu are deocamdata date din sectiile de votare din Dambovita, Covasna, Ilfov, Timis,Sectorul 1, Sectorul 6 si diaspora.

• REZULTATE FINALE PREZENTA LA VOT

56,99% dintre alegatori s-au prezentat la urne duminica, pâna la ora 21,00, la turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidentiale, a anuntat Biroul Electoral Central.

Potrivit purtatorului de cuvânt al BEC, Marian Muhulet, în mediul urban au votat 54,72% dintre alegatorii înscrisi în listele electorale, iar în mediul rural – 60,11%.

În 20 judete prezenta la vot a fost superioara mediei calculate la nivel national. Cei mai multi alegatori s-au prezentat la urne pentru a alege presedintele în judetul Ilfov – 69,50%, în Mehedinti – 66,95%, în Teleorman – 66,70%, Dâmbovita – 66,32% si în Olt – 64,46%.

În Giurgiu au venit la urne 63,78% dintre alegatori, în Dolj – 63,30%, Gorj – 62,13%, Prahova – 62,05%, Constanta – 61,66%, Bistrita-Nasaud – 61,09%, Arges – 61,09%, Vâlcea – 61,03%, Alba – 60,89%, Cluj – 58,5%, Buzau – 58,17%, Brasov – 57,74%, Hunedoara – 57,41%, Sibiu – 57,4%, Arad – 57,13%, Suceava – 56,76%, Botosani – 56,76%, Salaj – 56,64%, Timis – 56,53%, Ialomita – 56,28%, Vrancea – 65,06%, Calarasi – 55,52%, Galati – 55,49%, Iasi – 55,40%, Bucuresti – 54,9%, Braila – 54,72%, Neamt – 53,8%, Bihor – 53,63%, Caras-Severin – 53,36%, Tulcea – 52,22%, Mures – 51,93% si Bacau – 51,91%.

Participare mai redusa la urne s-a înregistrat în judetele Harghita – 36,98%, Covasna – 37,61%, Satu Mare – 41,83%, Vaslui – 50,13% si Maramures – 50,80%.

În Capitala, prezenta la vot a fost de 54,90%, cei mai multi bucuresteni care s-au prezentat la urne fiind din sectorul 6 – 60,04%. În sectorul 1 au votat 59,90% dintre alegatori, în sectorul 2 – 54,22%, în sectorul 3 – 52,22%, în sectorul 4 – 53,02%, iar în sectorul 5 – 60,04%.

În cele 3.359 de sectii speciale si-au exprimat optiunea prin vot 617.135 alegatori, cei mai multi au votat în sectiile speciale din Timis – 30.487 alegatori, în Cluj – 29.147 votanti, în Ilfov – 26.914, în Dolj – 26.507, iar în Iasi – 24.139 cetateni cu drept de vot care nu se aflau în localitatea de domiciliu.

În sectiile speciale din Bucuresti, în sectorul 1 au votat 5.678 de persoane, în sectorul 2 – 4.312 de persoane, în sectorul 3 – 7.874 de persoane, în sectorul 4 – 3.167 de persoane, în sectorul 5 – 955 de persoane, iar în sectorul 6 – 18.100 persoane.

În primul tur de scrutin, pâna la ora 21,00, si-au exprimat optiunea prin vot pentru alegerea presedintelui României 53,52% din numarul alegatorilor înscrisi în listele electorale. În mediul urban, au votat 51,50%, iar în mediul rural s-au prezentat la urne 56,30% dintre alegatori.

• Dupa ora 19:00, ora la care s-au referit exit pollurile au mai votat inca 1 milion de romani

• TRAIAN BASESCU A CASTIGAT!

La ora 19 , potrivit sondajelor reale CSOP Traian Basescu are 50,5% – informatii din surse sigure

• Antena 3 si Realitatea TV pregatesc o uriasa MANIPULARE Urmariti B1 si OTV. Informati pe toata lumea sa nu creada minciunile Antena 3 si Realitatea

Prezenta la vot în turul II pentru prezidentiale a fost, pâna la ora 19.00, de 53,51%, a anuntat Biroul Electoral Central, potrivit caruia judetele unde s-a înregistrat cea mai mare prezenta la urne au fost Ilfov si Mehedinti, iar cea mai scazuta s-a înregistrat în Harghita si Covasna.

În mediul urban s-a înregistrat o prezenta de 50,59 %, iar în mediul rural de 57,51%.

Cea mai mare prezenta la urne a fost înregistrata în judetele Ilfov cu 64,91% si Mehedinti cu 64,2%.

Cea mai mica prezenta, pâna la ora 19.00, s-a înregistrat în judetele Harghita- 33,21% si în Covasna- 34,37%.

În Bucuresti au votat 50,13% dintre alegatorii înscrisi pe liste. În Sectorul 1, prezenta a fost de 54,75%, în Sectorul 2 de 49,81 procente, iar în Sectorul 3 a fost de 47,27%, în timp ce în Sectorul 4 de 47,76%, în Sectorul 5 a fost de 47,16% si în Sectorul 6 a fost de 55 procente.

În cele 3.359 de sectii speciale s-au prezentat la vot 569.172 de alegatori. Cele mai multe voturi s-au înregistrat la aceste sectii în judetele Timis, cu 27.327 de alegatori, Ilfov cu 25.861 alegatori si Cluj cu 25.262 votanti.

În primul tur al alegerilor, din 22 noiembrie, 49,97% dintre cetateni au votat la alegerile prezidentiale pâna la ora 19.00, judetele Teleorman si Mehedinti înregistrând cea mai mare prezenta la vot, în timp ce judetele Satu Mare si Covasna au avut cel mai mic numar de alegatori. În mediul urban s-a înregistrat o prezenta la vot de 47,21%%, iar în mediul rural de 53,77%. Cea mai mare prezenta la vot s-a înregistrat în judetul Teleorman- 59,65% % si în judetul Mehedinti- 58,26%.În schimb, judetele Satu Mare si Covasna au avut ce mai mica prezenta la vot pâna la ora 19.00, si anume 39,33%, respectiv 39,43%. În Bucuresti, au votat 45,06% dintre alegatorii înscrisi pe liste. Dintre acestia, în Sectorul 1 au votat 49,85% de alegatori, în timp ce în Sectorul 2 prezenta a fost de 45,04 de procente, în timp ce în Sectorul 3 au votat 42,57% din alegatori. Totodata, în Sectorul 4 s-au prezentat la vot 44,03 % de votanti, iar în Sectorul 5 prezenta la urne a fost de 42,37de procente si în Sectorul 6 de 47,80%.

În cel de-al doilea tur al alegerilor din 2004, prezenta la urne a fost la ora 17,00 de 40,15%. Participarea în mediul rural a fost de 44,09%, iar în mediul urban de 37,26%. O prezenta mai ridicata la vot s-a înregistrat în judetele Ilfov – 50,11%, Teleorman – 49,35%, Botosani – 48,67%, Dâmbovita – 47,95% si Vrancea – 47,50%. O participare mai redusa a fost consemnata în Satu Mare – 27,15%, Covasna – 28,62%, Timis – 31,78%, Harghita – 33,46% si Mures – 33,81%. Prezenta la vot în Bucuresti a fost de 34,26%, iar în cele sase sectoare participarea a fost urmatoarea: Sectorul 1 – 35,58%, Sectorul 2 – 36,11%, Sectorul 3 – 31,38%, Sectorul 4 – 34,27%, Sectorul 5 – 31,55% si Sectorul 6 – 36,70%.

• Infirmatie semnata Corina Dragotescu: impactnews.ro

Se repeta istoria din 2004, sondajele vor arata egalitate, 50-50. Distributa voturilor pe regiuni geografice sta în felul urmator: în Trasilvania, Traian Basescu a luat 57% din voturi, iar Mircea Geoana – 43%, în Moldova Traian Basescu a fost votat de 47% din alegatori, iar Mircea Geoana de 53%, iar Muntenia a fost câstigata de Mircea Geoana, care a adunat 54% din voturi, în timp ce Traian Basescu a adunat 46%, potrivit unor surse apropiate institutelor de sondare.

Potrivit acelorasi surse, egalitatea a fost înregistrata la exit-poll-urile de la ora 18, însa pâna la ora 20, rezultatele exit-poll-urilor ar putea sa arate un usor avantaj a lui Traian Basescu cu pâna la 1%.

• surse spun ca Traian Basescu a preluat conducerea

sondaj real: Traian Basescu 51,5% Mircea Geoana 48,5%

Realitatea prin INSOMAR si Antena 3 CCSB – pregatesc orice numai sa nu-l dea castigator pe Base.

Vor da avantaj pentru Geoana si apoi vor striga Frauda!

• Atentie! S-a cam epuizat electoratul rural din teleorman, dambovita, olt, dolj, ialomita, arges, vrancea, vaslui

Intra in joc centrele universitare: Cluj, Timis, Iasi, Bucuresti

• Ce ati zice daca am fi pe punctul de a egala? Pasam mingea tinerilor

• Prezenta la vor la ora 16:00

Prezenta la vot în turul II pentru prezidentiale a fost, pâna la ora 16.00, de 40,1%, a anuntat Biroul Electoral Central, potrivit caruia judetele unde s-a înregistrat cea mai mare prezenta la urne au fost Dâmbovita si Ilfov, iar cea mai scazuta s-a înregistrat în Harghita si Covasna.

În mediul urban s-a înregistrat o prezenta de 37,51%, iar în mediul rural de 43,66%.

Cea mai mare prezenta la urne a fost înregistrata în judetele Dâmbovita, cu 50,22%, si Ilfov cu 49,75%.

Cea mai mica prezenta, pâna la ora 16.00, s-a înregistrat în judetele Harghita- 23,16% si în Covasna-23,74%.

În Bucuresti au votat 38,05% dintre alegatorii înscrisi pe liste. În Sectorul 1, prezenta a fost de 43,09%, în Sectorul 2 de 38,36 procente, iar în Sectorul 3 a fost de 35,5%, în timp ce în Sectorul 4 de 36,34%, în Sectorul 5 a fost de 35,74% si în Sectorul 6 a fost de 40,63 procente.

În cele 3.359 de sectii speciale s-au prezentat la vot 429.290 de alegatori. Cele mai multe voturi s-au înregistrat la aceste sectii în judetul Ilfov, cu 22.150 de alegatori, Timis cu 19.583 si Dolj cu 19.318 votanti.

În primul tur al alegerilor, din 22 noiembrie, participarea la vot pâna la ora 16,00 a fost de 36,19%. Prezenta în mediul rural a fost de 39,62%, iar în mediul urban de 33,69%. O prezenta mai ridicata la vot s-a înregistrat în judetele Teleorman – 44,12%, Mehedinti – 42,29%, Dâmbovita – 42,04%, Ilfov – 41,94% si Botosani – 41,87%. O participare mai redusa a fost consemnata în Covasna – 26,66%, Harghita – 27,97%, Satu Mare – 28,39%, Caras Severin – 30,70% si Timis – 31,43%. Prezenta la vot în Bucuresti a fost de 32,42%, iar în cele sase sectoare participarea a fost urmatoarea: Sectorul 1 – 36,61%, Sectorul 2 – 32,96%, Sectorul 3 – 30,44%, Sectorul 4 – 31,39%, Sectorul 5 – 29,63% si Sectorul 6 – 34,49%.

În cel de-al doilea tur al alegerilor din 2004, prezenta la urne a fost la ora 14,00 de 25,09%. Participarea în mediul rural a fost de 26,76%, iar în mediul urban de 23,87%. O prezenta mai ridicata la vot s-a înregistrat în judetele Teleorman – 32,45%, Botosani – 31,94%, Dâmbovita – 31,43%, Braila – 31,02% si Constanta – 30,40%. O participare mai redusa a fost consemnata în Satu Mare – 16,28%, Covasna – 17,70%, Timis – 18,59%, Salaj – 19,35% si Bihor – 20,72%. Prezenta la vot în Bucuresti a fost de 21,06%, iar în cele sase sectoare participarea a fost urmatoarea: Sectorul 1 – 21,80%, Sectorul 2 – 22.50%, Sectorul 3 – 19,32%, Sectorul 4 – 21,06%, Sectorul 5 – 19,06% si Sectorul 6 – 22,50%.

• În urma cu cinci ani, la încheierea votului, institutele de sondare îi dadeau pe Basescu si Nastase la egalitate – CURS, iar INSOMAR indica o diferenta de 1% în favoarea lui Traian Basescu, dupa ce în timpul zilei Nastase fusese mult timp lider. La BEC, însa, scorul a fost 52,23% la 48,77% pentru Basescu.

• Nu uitati: pe exit-poll nu se va vedea votul din strainatate – pina acum semnficativ mai mare decit la primul tur. Daca votul de afara se duce in ritmul actual, e posibil sa avem, cum spuneam, cam un procent din suma totala care va fi pus de diaspora.

Din diaspora Traian Basescu poate lua aproape 1 procent

Aproape 46.000 de români si-au exprimat op?iunea electorala pâna la 16,00, ora României, la sec?iile din Italia si Spania, potrivit estimarilor în baza datelor comunicate de presedin?ii sec?iilor.

Pâna la ora 16,00, la cele 55 de sec?ii din Italia au votat 25.000 de persoane, iar la cele 38 de sec?ii din Spania – 21.000, afluxul cel mai ridicat înregistrându-se la Castellon, Zaragoza, Coslada si Alcala.

Pâna la aceasta ora, numarul alegatorilor din cele doua ?ari a depasit prezen?a totala de la scrutinul din 22 noiembrie pentru alegerea presedintelui ?arii. În Spania au votat la primul tur al alegerilor preziden?iale 20.748 de ceta?eni români, iar în Italia – 24.467.

În Republica Moldova au votat, pâna la 16,00, circa 9.100 de persoane în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor preziden?iale din România, iar în Fran?a – 3.900 de români.

• pe surse din nou (CURS) la ora 15:00

Mircea Geoana – 51,5%

Traian Basescu – 48,5%

INSOMAR: Mircea Geoana – 51,6% ; Traian Basescu 48,4%.

CSOP: Mircea Geoana – 51%% ; Traian Basescu 49%.

Un lucru e sigur, Traian Basescu e in crestere, creste greu dar sigur. Pe aceste trend de 0,5 % la 2 ore, pana la 21: ar trebui sa ia cel putin inca 2% in plus ajungand undeva la 50,5%. Ce diferenta. EXTRAORDINAR. FIECARE VOT E VOTUL DE AUR

VOTUL TINERILOR SI AL ELECTORATULUI URBAN NE POATE ADUCE VICTORIA

• pe surse de la ora 14,00 (CSOP)

Mircea Geoana – 51,7%

Traian Basescu – 48,3%

• din alte surse la ora 13,00 ( ATENTIE!!! – nu luati cifrele exact asa cum sunt, important e trendul- in acest moment Traian Basescu e in crestere. Tinerii il vor face din nou presedinte?

CSOP: Geoana 50,80% – Basescu 49,2%

CCSB: Geoana 52% – Basescu 48%

INSOMAR: Geoana 52,3 – Basescu 47,7

CURS: Geoana 52% – Basescu 48%

• alte surse, interne de data asta

Traian Basescu 51% / Mircea Geoana 49% ! la ora 13.00

• pe sursele catavencu.ro UPDATE Ora 14:30 (Cifrele aferente orei 13:00)

INSOMAR

Geoana: 52,3%

Basescu: 47,7%

La ora CURS: Mircea Geoana – 52% ; Traian Basescu 48%

• prezenta la vot la ora 13,00 24,1%

24,01% dintre alegatori s-au prezentat duminica la urne, pâna la ora 13,00, la turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidentiale, a anuntat Biroul Electoral Central.

În mediul urban s-a înregistrat o prezenta de 23,32%, iar în mediul rural de 24,94%.

Cea mai mare prezenta la urne a fost înregistrata în judetele Dâmbovita, cu 32,29%, si Teleorman, cu 31,66%.

Judetele cu cea mai mica prezenta la vot pâna la ora 13.00 sunt în Covasna-13,56% si Harghita- 13,93%.

În Bucuresti, au votat 23,34% dintre alegatorii înscrisi pe liste. În Sectorul 1, prezenta a fost de 26,36%, în Sectorul 2 de 23,41 procente, iar în Sectorul 3 a fost de 20,82 %, în timp ce în Sectorul 4 de 23,06 %, în Sectorul 5 a fost de 22,18% si în Sectorul 6 a fost de 25,38 procente.

În cele 3.359 de sectii speciale, s-au prezentat la vot 256.884 de alegatori. Cele mai multe voturi s-au înregistrat la aceste sectii în judetul Ilfov , si anume 14.932 de alegatori si Dolj cu 12.126 de votanti.

În primul tur al alegerilor, din 22 noiembrie, participarea la vot pâna la ora 13,00 a fost de 20,96%. Prezenta în mediul rural a fost de 22,10%, iar în mediul urban de 20,12%.

O prezenta mai ridicata la vot s-a înregistrat în judetele Teleorman – 27,63%, Dâmbovita – 25,83%, Mehedinti – 25,74%, Ilfov – 25,32% si Olt – 24,83%. O participare mai redusa a fost consemnata în.Covasna – 15,03%, Satu Mare – 15,57%, Harghita – 16,49%, Maramures – 16,80% si Caras Severin – 17,49%. Prezenta la vot în Bucuresti a fost de 19,71%, iar în cele sase sectoare participarea a fost urmatoarea: Sectorul 1 – 21,81%, Sectorul 2 – 20,42%, Sectorul 3 – 18,26%, Sectorul 4 – 18,84%, Sectorul 5 – 17,97% si Sectorul 6 – 21,37%.

În cel de-al doilea tur al alegerilor din 2004, prezenta la urne a fost la ora 11,00 de 9.94%. Participarea în mediul rural a fost de 10,98%, iar în mediul urban de 9,17%. O prezenta mai ridicata la vot s-a înregistrat în judetele Ilfov – 15,73%, Teleorman – 14,80%, Dâmbovita – 14,64%, Braila – 14,46% si Constanta – 12,91%. O participare mai redusa a fost consemnata în Timis – 4,81%, Satu Mare – 6,18%, Bucuresti – 6,42%, Salaj – 6,70% si Hunedoara – 7,15%. Prezenta la vot în Bucuresti în cele sase sectoare a fost urmatoarea: Sectorul 1 – 6,15%, Sectorul 2 – 6,87%, Sectorul 3 – 5,89%, Sectorul 4 – 6,82%, Sectorul 5 – 5,99% si Sectorul 6 – 6,71%.

• Sunt cateva judete cheie, cu numar destul de mare de alegatori, unde daca vor fi la sfarsitul zilei portocalii castigam: Iasi, Dambovita, Neamt, Bacau, Galati, Mehedinti

Mai avem nevoie  de victorii detasate la Cluj, Alba, Timis, Arad, Suceava, Bucuresti

• DACA VEZI AUTOCARE CU PSD-ISTI - sesizeaza aici

• pe surse de la catavencu.ro

UPDATE Ora 13:00 (Cifrele aferente orei 11:00)

CSOP: Geoana 52,5% – Basescu 47,5%

INSOMAR:

Geoana: 53,7

Basescu: 46,3%

CCSB:

Geoana: 53%

Basescu: 47%

• pe surse: CSOP la ora 9:30

CSOP: Geoana 50,5% – Basescu 49,5%

• Analiza electorala judet cu judet

• Prezenta la urne ore 10:00

7,52% dintre alegatori s-au prezentat duminica la urne, pâna la ora 10,00, la turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidentiale, a anuntat Biroul Electoral Central.

La primul tur de scrutin, pâna la ora 10,00, 6,17% dintre alegatori se prezentasera la urne pentru alegerea presedintelui tarii. În mediul urban votasera 5,65% dintre alegatorii înscrisi în listele electorale, iar în mediul rural 6,88%

În 20 de judete, prezenta la vot a fost superioara mediei calculate la nivel national.

Cei mai multi alegatori s-au prezentat la urne pentru a alege presedintele în judetul Dâmbovita – 12,13%, în Mehedinti-11,92, în Ilfov – 11,74% , Teleorman- 11,52%, iar în Olt – 11,32%.

În Giurgiu au venit la urne 10,39% dintre alegatori, în Dolj-9,57%, Constanta-9,48%, Gorj-8,77%, Arges-8,57%, Tulcea-8,56%, Braila-8,53%, Galati-8,49%, Ialomita-8,49%, Vrancea-8,42%, Calarasi-8,39%, Buzau-8,29%, Vâlcea-8,15%, Prahova-8,13%, Botosani-7,97%, Neamt-7,20%, Bacau-6,97%, Iasi-6,78%, Alba-6,75%, Vaslui-6,61%, Timis-6,61%, Hunedoara-6,52%, Arad-6,51%, Brasov-6,46%, Suceava-6,35%, Caras-Severin-6,31%, Bistrita-Nasaud-6,27%, Mures-6,17%, Bihor-6,08%, Cluj-5,66% si Sibiu-5,54%.

Participare mai redusa la urne s-a înregistrat în judetele Harghita – 3,47%, Covasna-4,14%, Satu-Mare-4,80%, Maramures – 5,12% si Salaj-5,28%.

În municipiul Bucuresti, prezenta la vot a fost 6,44%, cei mai multi bucuresteni care s-au prezentat la urne fiind cei din sectorul 1 – 7,87%.

În sectorul 2 au votat – 6,57%, în sectorul 3 – 5,77%, în sectorul 4 – 6,21%,, în sectorul 5 – 5,81%, iar în sectorul 6 – 6,85%.

În cele 3.359 de sectii speciale, pâna la ora 10,00 si-au exprimat optiunea prin vot 90 383 alegatori. În Ilfov au votat 6 476 de alegatori, în Dolj-4289 votanta, în Mehedinti-4057, în Olt-3 978, iar în Timis-3 804 cetateni cu drept de vot care nu se aflau în localitatea de domiciliu.

În Bucuresti, în sectiile speciale din sectorul 1au votat 1375 de persoane, în sectorul 2-921 de cetateni, în sectorul 3-1159 de alegatori, în sectorul 4-482, în sectorul 5-231 alegatori, iar în sectorul 6-2081 cetateni care au ales sa voteze pentru presedinte, desi nu se aflau în localitatea de domiciliu.

Urmatoarea informare a BEC în legatura cu prezenta la urne pentru alegerea presedintelui va fi în jurul orei 14,30.

Date amanuntite pe judete:

In cel de-al doilea tur al alegerilor din 2004, prezenta la urne a fost la ora 9,00 de 2,80%. Participarea in mediul rural a fost de 3,39%, iar in mediul urban de 2,36%. O prezenta mai ridicata la vot s-a inregistrat in judetele Ilfov – 5,88%, Braila – 4,81%, Dâmbovita – 4,38%, Calarasi – 4,19% si Teleorman – 4,10%. O participare mai redusa a fost consemnata in Timis – 1,10%, Bucuresti – 1,23%, Hunedoara – 1,94%, Satu Mare – 1.96% si Salaj – 1,96%. Prezenta la vot in Bucuresti în cele sase sectoare a fost urmstoarea: Sectorul 1 – 1,24%, Sectorul 2 – 1,21%, Sectorul 3 – 1,15%, Sectorul 4 – 1,45%, Sectorul 5 – 1,11% si Sectorul 6 – 1,22%.

• Se pare ca primele cifre arata cam asa: (surse neoficiale nu le luati neaparat de bune)

la ora 9:30

INSOMAR ( institutul lui Vantu)

Mircea Geoana: 52%

Traian Basescu: 48%

CCSB ( Institutul lui Voiculescu)

Geoana: 51,5

Basescu: 48,5

• Premierul interimar Emil Boc a votat duminica dimineata pentru “un presedinte care sa continue modernizarea tarii, nu sa se intoarca cu fata spre trecut”.

Emil Boc a adaugat ca “Este o zi extrem de importanta pentru viata romanilor. Suntem la 20 de ani de la Revolutie, suntem intr-o zi care va marca pentru 5 ani viata romanilor”.

• “Voi merge la partid, voi monitoriza organizarea în bune conditii a procesului electoral si pe urma începem numararea paralela a voturilor si vom fi primii, asa cum v-am dat si în 2004 rezultatele, asa vom fi primii care va vom da rezultatele oficiale, undeva spre 1.00 – 2.00 dimineata”, a anuntat Adriean Videanu.

Rezultate in turul 1

• Traian Basescu- 3 153 640 voturi
• Mircea Geoana – 3 027 838 voturi

de unde se mai aduna

• Crin Antonescu – 1 945 831 voturi
• CV  Tudor  – 540 380 voturi
• Kelemen Hunor -  372 764 voturi
• Sorin Oprescu – 309 764 voturi
• George Becali – 186 390

Numar voturi exprimate –  9 718 840

Prezenta la vot – 53,52%

VEZI AICI CE S-A INTAMPLAT IN 2004

Cum s-a votat in 2004 in turul 2

Printre nenumaratele lucruri pe care le voi face azi va fi sa merg sa votez. Chiar si votul e un gest pe care il fac pentru mine. Sunt constient ca poate fi una din acele zile decisive din viata. Viata mea poate depinde ceea ce se intampla in aceasta zi. Pot avea parte de modernizare, de construirea treptata a unei mentalitati occidentale sau pot avea parte de o stagnare luand modelul Americii de sud sau a Rusiei unde puterea statului se concentreaza in mana catorva oligarhi care stau in spatele unor politicieni si il impun inclusiv pe seful statului si marea masa ramane la limita subzistentei deoarece un popor sarac e mai usor de cumparat, un popor prost educat e mai usor de prostit. Vreau pentru viata mea occidentul nu America de sud, nu Africa, nu Rusia.

Ziua de azi, cand se voteaza, este o zi care imi poate influenta viata. Nu mai vreau sa fiu o alta generatie de sacrificiu. Nu mai vreau ca viata mea sa mai fie influentata de clasa politica condusa tot de Iliescu, Hrebenciuc si Nastase. Nu vreau ca legile votate de parlamentari si puse in practica de guvern sa fie influentate de Patriciu, Vantu, Voiculescu, Mazare sau Vanghelie. Nu vreau ca aceste legi sa fie promulgate la comanda de un presedinte jucarie, ce functioneaza cu energie vie de la Rompetrol. Nu vreau sa fim prieteni supusi rusilor deoarece noi trebuie sa ne raportam la guvernul Uniunii Europene condus de un popular european.

Cu totii avem ceva de spus. Cu totii ii aprobam pe cei care spun ce ne doare si descriu realitatea din jur. Cu totii suntem constienti ca trebuie schimbat ceva. Si totusi nu ne miscam.

De ce? De ce nu incercam sa miscam România? Ne doare când ne uitam în jur. Doare nu numai prostia, doare si pasivitatea. Nu mai credem ca putem, oare ne-am pierdut încrederea în noi sau au reusit altii sa ne induca constient aceasta neîncredere? Suntem o generatie puternica sau înca ne lasam dominati de generatia comunistilor? Participarea la vot si rezultatele ne vor oferi raspunsul. Nu trebuie sa fim o generatie dominata.

Generatia celor care au acum in jur de 40 de ani au facut o revolutie, chiar daca ea a fost furata de niste nomenclaturisti, a adus democratia si libertatea de exprimare, care ne da posibilitatea sa vorbim liberi acum, care ii da presei sa spuna orice, inclusiv sa manipuleze fara sa fie controlata.

Ce a facut generatia noastra pentru România?

I-a permis comunistului Iliescu si securistilor sa faca ce vor din tara asta. Buna sau rea, pâna la urma este tara noastra si trebuie sa ne pese ce se intâmpla cu ea. De-a lungul istoriei, generatii intregi care au trait pe aceste meleaguri s-au jerfit pentru o idee, pentru un pamânt românesc pentru mândria de natiune româna. Au murit in razboaie, in revolutii, s-au jerfit din credinta si dragoste pentru natiunea lor. Noi nu trebuie sa murim, nu trebuie sa ne jertfim, trebuie doar sa ne rupem o jumatate de ora din timpul nostru si sa mergem la vot. Atât, nimic mai mult.

Aceasta este sansa noastra dragii mei, daca facem acest gest il facem in primul rând pentru noi.

Azi, votand Traian Basescu ma votez pe mine.

Alin Baciu

Conform unui sondaj al DATA Media si IRSOP, comandat de GCS si publicat la 18 noiembrie 2004, Adrian Nãstase si Uniunea Nationalã PSD+PUR conduceau în preferintele electoratului. Astfel, Adrian Nãstase îl surclasa pe principalul contracandidat, reprezentantul Aliantei “Dreptate si Adevãr” PNL-PD, Traian Bãsescu, cu aproape 10 procente. Adrian Nãstase era creditat cu 41% din voturi, în timp ce Traian Bãsescu ar fi obtinut doar 32%. Candidatul Uniunii Nationale PSD+PUR crescuse cu trei puncte fatã de un sondaj din perioada 7-11 octombrie, fãcut imediat dupã lansarea în cursa prezidentialã a lui Traian Bãsescu. Fatã de acea datã candidatul Aliantei D.A. a crescut un singur procent. Al treilea în cursa prezidentialã era presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, cu 13% din preferintele alegãtorilor. Sondajul a fost realizat în perioada 4-8 noiembrie, pe un esantion aleatoriu de 2.976 adulti.
La 22 noiembrie, conform unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbanã si Regionalã CURS-SA, candidatul Adrian Nãstase conducea în preferintele electoratului. Mai exact, Adrian Nãstase era creditat cu 42% din intentiile de vot, urmat de Traian Bãsescu cu 32%, pe pozitia a treia situându-se Corneliu Vadim Tudor cu 13%. Bela Marko ar fi obtinut 4 %, George Becali – 3%, Marian Petre Milut – 2%, Gheorghe Ciuhandu – 2 %, Petre Roman – 1%, alti candidati întrunind sub un procent. 28% dintre cei intervievati s-au declarat ori nehotãrîti, ori decisi sã nu voteze. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1.100 persoane cu drept de vot, în perioada 12-18 noiembrie 2004, interviurile fiind realizate la domiciliile subiectilor.

Rezultate dupã primul tur al alegerilor pentru functia de presedinte al României

Din totalul de 18.449.676 de alegãtori înscrisi pe liste, s-au prezentat la vot doar 58,51%, adicã 10.794.653.
S-au “calificat” pentru turul doi Adrian Nãstase din partea Uniunii PSD+PUR si Traian Bãsescu din partea Aliantei PNL-PD, cu 40,94% adicã 4.278.864, respectiv 33,92% adicã 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate. Rezultatele din primul tur de scrutin aratã cã Adrian Nãstase a fost votat în 28 de judete ale tãrii, majoritatea din Moldova si Oltenia, iar Traian Bãsescu a fost preferat de locuitorii din 10 judete, cele mai multe din Transilvania, alãturi de Bucuresti. Restul candidatilor pentru Palatul Cotroceni s-au clasat dupã cum urmeazã: Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare, PRM) a obtinut 12,57% din totalul voturilor valabil exprimate, urmat de Marko Bela (Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, UDMR) – 5,10%, Gheorghe C. Ciuhandu (Partidul National Tãrãnesc Crestin Democrat, PNTCD) – 1,90%, Gigi Becali (Partidul Noua Generatie, PNG) – 1,77%, Petre Roman (Partidul Forta Democratã din România, FDR) – 1,35%, Gheorghe Dinu (independent) – 1,08%, Marian Petre Milut (Actiunea Popularã, AP) – 0,42%, Ovidiu Tudorici (Uniunea pentru Reconstructia României, URR) – 0,36%, Aurel Rãdulescu (Alianta Popularã Crestin Democratã, APCD) – 0,34%, si Alexandru Raj Tunaru (Partidul Tineretului Democrat, PTD) – 0,26%.
Rezultatele primului tur de scrutin au fost validate de Curtea Constitutionalã la 3 decembrie, confirmând intrarea în cel de-al doilea tur a primilor doi candidati.

Pregãtiri pentru turul doi al alegerilor prezidentiale

În ziua de 12 decembrie 2004, electoratul român a fost asteptat la vot pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, la care au participat Adrian Nãstase, candidat din partea Uniunii Nationale PSD+PUR, si Traian Bãsescu, din partea Aliantei D.A. PNL-PD. A fost pentru a patra oarã când s-a organizat un al doilea tur de scrutin pentru alegerea presedintelui României, dupã schimbarea regimului politic din tara noastrã în urma evenimentelor din decembrie 1989. Cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea presedintelui României a fost organizat potrivit articolului nr. 81 din Constitutie.
Cei doi candidati la presedintie s-au întâlnit, fatã în fatã, o singurã datã în cadrul unei dezbateri televizate, în toatã campania electoralã, si cea pentru primul tur de scrutin, si cea pentru al doilea tur. Confruntarea dintre cei doi, gãzduitã de TVR 1, a avut loc la 8 decembrie, în emisiunea “Destinati Cotroceni”. Întâlnirea dintre cei doi candidati a fost fixatã în urma deciziei Birourilor Permanente reunite ale celor douã Camere ale Parlamentului, de la 6 decembrie.
Potrivit sondajelor de opinie date publicitãtii dupã primul tur de scrutin de la 28 noiembrie, Adrian Nãstase figura ca favorit în cursa pentru presedintie, la o distantã de cel putin zece procente fatã de contracandidatul sãu, Traian Bãsescu. Un sondaj de opinie realizat de Institutul de Marketing, Analize si Sondaje (IMAS), în perioada 29 noiembrie-5 decembrie, dat publicitãtii la 8 decembrie, pentru al doilea tur al alegerilor prezidentiale, arãta cã Adrian Nãstase ar întruni 57% din voturile electoratului, iar Traian Bãsescu, 43%. Un alt sondaj de opinie, difuzat în aceeasi zi, realizat de Metro Media Transilvania (MMT) dupã primul tur de scrutin, îl indica drept cîstigãtor tot pe Adrian Nãstase, dar cu 56% din voturi, fatã de Traian Bãsescu, cu 44%.
La 12 decembrie au fost asteptati la urne 17.995.828 de cetãteni cu drept de vot, conform listelor electorale permanente. În cele 41 de circumscriptii electorale judetene si cea a municipiului Bucuresti au fost înfiintate 17.559 de sectii de votare, din care 6.141 în 103 municipii, 1.556 în 210 orase si 9.714 în 2.819 comune. În afara granitelor tãrii au fost organizate 153 de sectii de votare.
La alegeri au fost acreditati reprezentanti ai mai multor organizatii neguvernamentale, cei mai multi fiind de la Asociatia “Pro Democratia”, iar dintre cei 69 de observatori externi, 26 erau ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE), 13 ai Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, alãturi de reprezentanti din partea a 20 de institutii de presã din strãinãtate.
Buletinul de vot pentru alegerea presedintelui României în cel de-al doilea tur de scrutin continea pe a doua paginã douã chenare în care figurau cei doi candidati: Adrian Nãstase, în prima pozitie, iar Traian Bãsescu, în cea de-a doua.

Rezultatele turului doi

În seara zilei de 13 decembrie 2004, Biroul Electoral Central a dat publicitãtii rezultatele finale ale turului al doilea al alegerilor prezidentiale, dupã centralizarea tuturor voturilor exprimate la toate sectiile de votare din tarã, Traian Bãsescu obtinând 51,23%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Nãstase – 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne înscrisi în listele electorale existente la sectiile de votare a fost de 10.112.262 de cetãteni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numãrul total al alegãtorilor.
Numãrul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314, reprezentând 98,97%, numãrul total al voturilor nule a fost de 10.3245, adicã 1,02%. Numãrul buletinelor de vot primite de sectiile de votare a fost de 20.358.425,

REZULTATE STRÂNSE SI RASTURNARI DE SITUATIE
Nevoia imperativa de schimbare a fost dominanta alegerilor din 1996 si 2004, când mobilizarea împotriva fesenismului si apoi a variantei updatate a acestuia, pesedismul, a fost cheia câstigarii prezidentialelor. Astfel, daca în alegerile din 1992, diferenta între Iliescu si Constantinescu a fost una destul de mare dupa primul tur de scrutin, ceea ce i-a asigurat lui Ion Iliescu o victorie la distanta în turul doi, laitmotivul schimbarii invocat obsesiv la urmatorul ciclu electoral a determinat o rasturnare de situatie.

În 1996, desi Iliescu a condus în primul tur cu putin peste 500.000 de voturi fata de principalul sau contracandidat, Emil Constantinescu, în turul doi situatia s-a rasturnat, iar Constantinescu a devenit presedintele României cu peste 1 milion de voturi în plus fata de Iliescu (7.057.906 alegatori au ales candidatul CDR, devansându-i pe cei 5.914.579 care votasera cu Iliescu).

Tiparul, desi la un scor mult mai strâns, s-a repetat si în 2004, când un Adrian Nastase care obtinea în primul tur 4.278.864 de voturi, adica cu aproape 1 milion mai mult decât principalul contracandidat, Traian Basescu, pierdea la mustata turul doi. Plusul de numai 245.274 de voturi îl trimitea pe candidatul ADA, Traian Basescu, la Cotroceni.