Acest articol este unul mai personal decat majoritatea postarilor mele pe acest site.  De ce? Pentru ca suntem intr-un moment deosebit de important pentru partidul din care fac parte. Toata campania interna care s-a declansat in urma cu un an chiar, a adus ceva nou in viata politica romaneasca, o competitie de idei, de viziuni, de curente, de ritmuri de evolutie. N-a fost o competitie intre oameni ci intre viziuni, tocmai de a ceea vedem in competitie doua echipe si nu candidati. Bun, pana aici e totul cat e poate de obisnuit ceea ce spun.

Ceea ce nu trebuie sa facem este sa cadem in subiectivism si sa ne influenteze emotional atasamentul de o persoana sau alta care are o anumita optiune. Intrebarea care o pun eu este pentru ce alegem presedintele partidului? Pentru noi, ca a ne placa noua de el sau pentru a place  celor dinafara? Primul impuls ar fi sa spunem ca e presedintele partidului nostru deci trebuie sa ne placa noua. Dar este oare eficient sa gandim asa?

M-am hotarat sa plec, sa ma retrag , sa demisionez, pentru o ora, o zi, o saptamana. Atata cat sa pot fi pus in situatia de a privi putin dinafara acest partid. Dupa 11 ani de cand sunt aici recunosc ca mi-e foarte greu sa ma desprind, si sa vad obiectiv lucrurile, desi mereu am spus ca eu nu fac politica ci comunicare politica. De multe ori cad in extreme, fie in sens pozitiv fie in sens negativ. Exagerez dar sunt momente cand am dreptate. Sunt multe aspecte care nu sunt in regula, dar exista in acelasi timp suficiente motive sa imi dau seama ca aici, doar aici se poate schimba si reforma ceva.

Ca orice tanar, am o alta mentalitate si o alta viziune a progresului. Nu sunt singurul. Din fericire cunosc multi tineri in jurul meu care vad altfel politica si simt ca au forta sa contribuie la modificarea modului de a face politica la noi. Se poate dar pentru a putea trebuie sa stii ca ai nevoie de curaj in asumarea unei responsabilitati, sa ai curajul de a iesi din cursul firesc al lucrurilor si sa spui nu, asa nu e bine, trebuie sa facem altfel. Si sa faci.

Ne intrebam, pentru cine facem politica, pentru noi sau pentru cetateni? Ce alegem solidaritate intre noi sau solidaritate cu nevoile si necesitatile cetatenilor? Constatam de ani buni ca oricate alegeri ar trece peste noi configuratia politica se schimba foarte putin. Multi dintre politicienii nostri din PDL au tremurat in ideea ca masurile de reforma ale Guvernului Boc ne termina din punct de vedere electoral.  Partial au avut dreptate, am pierdut anumite categorii de electorat, respectiv multi pensionari si bugetari. Se spunea, pai da, astia sunt cei care ies la vot. Cu toate acestea realitatea din teren ne-a demonstrat altceva. Ca nimic nu s-a schimbat foarte mult. Am in vedere alegerile de la municipiu Baia Mare. In 2008 candidatul PDL a obtinut 18%. Acum cei doi candidati ai PDL, ( nu comentez strategia, si ce s-a gresit) au adunat impreuna tot 18%. Asadar PDL n-a pierdut nimic. In 2008 candidatul PNL castiga cu 53%. Acum candidatul PNL+PSD+UDMR+PC  a luat 51%. La fel putem vorbi si de alte alegeri, alte situatii, rezultate asemanatoare.

Ce concluzie putem trage de aici? Ca s-a ajuns la un moment in care se joaca doar la nuclee dure. USL poate sta in cap in votul real la urma ( sa lasam sondajele) nu are un numar mai mare de voturi ( atentie, nu procente) decat a avut si pana in 2008-2009. Nici PDL semnificativ mai putin. In acelasi timp creste numarul celor nehotarati. Si din pacate multi dintre ei sunt tineri.

Ei bine PDL trebuie sa castige prin acesti tineri care fie nu se regasesc in politica fie sunt inca nehotarati. Acesti tineri nu vor fi atrasi nici prin marketing spectaculos, nici prin pomeni electorale, nici prin aceeasi politica pe care o faceam in 1996, 2000, 2004 sau chiar 2008. Politica trebuie facuta pentru tineri, pentru nehotarati pentru cei care reprezinta altceva decat nucleul cu care s-a obisnuit partidul.

Aici as dori eu sa ajung prin ,,plecarea mea”, sa ma transpun intr-un tanar care vede partidele si ce se intampla in interiorul lor. As trage concluzia ca partidele din Romania sunt mult prea inchise, si preocuparea lor este de a-si conserva nucleul de votanti si de a-si face membri pe care sa-i prinda in acest mecanism intern de aparteneta la grup, uneori chiar prin spalare de creier. Asa se face ca multi tineri sau ma rog, destul de multi tineri intra in partide dar putini raman. Problema nu este ca pleaca ci faptul ca pleaca dezamagiti ca nu pot misca ceva.  Tinerii sunt activi, sunt dornici de ase implica, cauta locurile unde pot construi ceva, unde li se ofera sansa sa creasca sa avanseze, pe merit. Dupa parerea mea nu de membri multi are nevoie PDL ci de foarte multi simpatizanti. Iar acesti simpatizanti ii ai in momentul in care le atragi atentia facand ceva concret, mai aproape de viziunea lor, de valorile lor. Trebuie sustinuti tinerii si inlocuiti acei lideri conservatori, lipiti de scaune, care uita sa mai faca un pas in spate si continua sa faca politica anilor 90.

Faptul ca Guvernul Boc a luat masurile de reforma care au menirea de a moderniza statul si incet incet societatea,  intra treptat in constiinta tinerilor, se regasesc in ideile moderne de dreapta si centru dreapta, pe care s-a focusat PDL, culmea nu intentionat ci fortat de imprejurari.  Tinerii nu vor sa primeasca un peste in farfurie fara sa faca nimic. Actuala generatie nu mai gandeste asa. Tinerii vor sa le dai undita, sa le amenajezi lacul sau sa le indici unde pot sa pescuiasca nu un peste ci cat sunt ei in stare a prinda. Cei mai buni pescari vor avea mai multi pesti, celorlalti le va conveni ideea ca au o sansa sa prinda mai mult decat un peste. O sa fiti surprinsi cati tineri prefera sa le dai sansa sa se descurce singuri si sa dovedeasca ca sunt buni. Daca li se explica ca aceasta este printre altele semnificatia reformelor si a politicilor de dreapta incepute de PDL si Guvernul Boc, o sa fiti surprinsi cati tineri vin de partea noastra. Dar pentru a-i convinge trebuie in primul rand sa fim noi convingatori, sa credem ca ceea ce s-a facut, este bine, este in avantajul in special a generatiei tinere, sa credem pana la capat in masuri si in cei care si le-au asumat, vom castiga multi simpatizanti. Nu mai trebuie sa lasam loc pentru smecheri in politica. Daca vrem respect sa oferim onestitate.

Dintr-un sondaj IRSS, facut de curand public constat urmatoarele: Din august 2010 cand avea 14% si pana in aprilie 2011, cand are 22% PDL si-a revenit 8 procente. USL de la 67 % in ianuarie a ajuns la 56% in aprilie, adica in 2 luni a pierdut 11 procente. Ce va spune asta? Masurile guvernului Boc incep sa fie contorizate pe plus in procente. Asadar sansa PDL este sa-si asume in totalitate masurile cu toate efectele lor si sa-si asume initiatorii acestor masuri, premierul Boc si presedintele Basescu. PDL in foarte scurt timp va recupera procentele pierdute, dar nu aducand inapoi pensionarii si bugetarii ci tinerii si oamenii cu viziuni moderne. Nu cred ca mizand exclusiv pe primarii nostrii se poate face diferenta.

Cat despre privirea dinafara a partidului, ca tanar imi doresc sa vad in conducerea PDL oameni tineri, oameni cu mentalitati noi, moderne, capabili sa-si asume decizii. Privind dinafara il aleg pe Emil Boc si echipa sa. Aleg curajul si ratiunea. Aleg echipa care vrea sa ma convinga cu valori de dreapta si care isi asuma masurile, indiferent de consecintele lor asupra unor categorii din electorat. Aleg omul si echipa care a facut ce a facut cu gandul la viitorul tinerilor si nu cu gandul la propriul viitor politic. Aleg reformarea si modernizarea Romaniei, si drumul inceput, cu bune si cu rele, fara a mai risca compromiterea sacrificiilor ce le-am facut pana acum. Generatiile viitoare nu cred ca ne vor ierta daca ratam si aceasta sansa.

Avand in vedere ca simpatizantii nu pot sa aleaga in interiorul unui partid, voi alege in calitate de membru.

Istoria ne invata ca un popor care nu merge inainte sta pe loc, ba chiar da inapoi, deoarece asta e legea modernizarii, a evolutiei,  cu cat mergi mai iute cu atat ajungi mai departe. Iar generatia politica a anilor 90 nu cred ca mai poate fi si generatia 2012-2016

Alin Baciu

P.S. Pentru cei care au interpretat altfel mesajul meu initial:

Nu pot pleca de undeva unde am investit cu speranta si mai am o urma de speranta ca putem fi un partid modern pentru 2016 si nu sa ne intoarcem la un partid cu obiceiuri vechi de 7-8% din 2000. Pentru vremuri noi avem nevoie de oameni cu viziuni noi, cu disciplina dialogului, consensului, nu cu disciplina pumnului in masa si excluderii.