Pe data de 15 septembrie presedintele Romaniei Traian Basescu a sustinut un discurs în fata Camerelor reunite ale Parlamentului. Mesajul s-a axat pe mandatul de 5 ani ai presedintelui petrecuti in fruntea statului. Daca traim mai bine decat in perioada Iliescu sau a lui Nastase e greu de spus, dar cu siguranta stim  ca suntem in Uniunea Europeana, ca putem citi o presa care e libera sa spuna orice fara a i se baga pumnul in gura, votam omul nu lista la alegerile parlamentare, avem o cota unica de impozitare de 16%, avem acces la dosarele securitatii si cunoastem crimele comunismului. Daca alte proiecte ale lui Traian Basescu nu au reusit sa se materializeze, poate se datoreaza si faptului ca niciodata nu au avut toata puterea formatiunile politice care ii sustineau aceste proiecte.

In 2006 Traian Basescu avea in jur de 60% intentie de vot. Ce ar fi insemnat ca PSD-ul lui Iliescu sau PNL-ul lui Patriciu sa-i sprijine proiectele? Ar fi insemnat reforma statului, modernizarea Romaniei. Dar mai insemna ceva, consolidarea intentiei de vot a lui Traian Basescu la peste 60%. Pentru ce ar mai fi luptat acestia? Basescu si PD  nu mai puteau fi invinsi. Asa s-a ajuns la sabotarea proiectelor presedintelui, la atacuri murdare, la o politica in interes personal in detrimentul politicii pentru oamenii, pentru cei care in proportie de aproape 80%, asa cum s-a demonstrat la referendumul de demitere, erau de partea lui Traian Basescu.

Aceste partide , pe langa procente mai pierdeau si parlamentari, si primari, si alesi locali. Pentru ca asa e in politica.

Criza si lipsa de vointa a majoritatii politicienilor dus la dezamagire. Din aceasta dezamagire se poate iesi prin incredere, nu in oameni, nu in vorbe, nu in clasa politica. Ci in faptul ca Romania se poate moderniza asa cum a inceput in 2005 si 2006.  Frica ca presedintele Traian Basescu poate reforma un sistem parazit intretinut de comunistii nomenclaturisti si securistii  cultivati si sprijiniti de Ion Iliescu a stopat in trend de modernizare. Acest trend se poate relua numai odata cu eliminarea influentei lui Iliescu din politica romaneasca. Iliescu il simpatizeaza pe Antonescu, Iliescu il inventeaza pe Oprescu, Iliescu il sprijina pe Geoana.

Iata mai jos discursul presedintelui Traian Basescu, un adevarat izvor de argumente in campanie grea ce va urma.

Alin Baciu

Mesajul presedintelui României, Traian Basescu,
în fata Camerelor reunite ale Parlamentului – 15 septembrie 2009

“Domnule Presedinte al Senatului României,
Doamna Presedinte a Camerei Deputatilor,
Domnule Prim-ministru,
Stimati membri ai Guvernului,
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Stimati invitati,
Dragi români,

Aceasta zi este o zi importanta pentru România. Este un examen de maturitate pentru întreaga clasa politica.

Guvernul României si-a asumat raspunderea pentru trei pachete de legi care pot aduce importante modificari în functionarea statului.

Marea majoritate a românilor îsi doreste un sistem de educatie performant, care sa asigure sanse reale tinerilor pe piata muncii, iar comunitatea locala vrea scoala mai aproape de ea.
Majoritatea românilor doreste functionari publici platiti dupa merit, care sa serveasca competent interesul cetateanului.

Majoritatea românilor îsi doreste un aparat de stat suplu si eficient, nu o puzderie de agentii bugetofage.

Este o schimbare radicala de care România are nevoie si pe care românii o asteapta de multi ani.

Salut curajul actualului cabinet si al actualei coalitii de guvernare de a-si asuma politic un pas important în modernizarea statului.

Pe actualele reforme, clasa politica poate construi un stat modern, un stat european care sa serveasca interesele cetatenilor.

Nu mai e loc de ezitari si tergiversari.

Unii îsi pierd privilegiile pe care le-au avut pâna acum, altii sunt nevoiti sa se adapteze unor noi standarde de performanta.

Astazi poate înceta complicitatea între clientela politica si politicieni pentru blocarea reformelor.
Din acest punct România nu mai poate merge decât înainte.

Orice lege e perfectibila. Dar actualele legi sunt cladite pe principii care nu pot fi contestate de cei care doresc modernizarea României.

România este acum afectata de criza economica mondiala. Cu siguranta nu o puteam evita. Dar am convingerea ca puteam plati un cost mai mic al crizei daca, dupa intrarea în Uniunea Europeana, în 2007 si 2008 nu intervenea blocarea sau amânarea procesului de reforma a institutiilor si de modernizare a statului.

Fara sa ducem la capat aceste reforme, românii vor suferi întotdeauna mai mult decât alti europeni de pe urma oricaror crize economice sau financiare.

Aici, în plenul Parlamentului, am depus juramântul în calitate de Presedinte al României. Ma întorc astazi aici, dupa 5 ani, în fata reprezentantilor alesi ai poporului pentru un bilant onest al mandatului meu.

Acum cinci ani am declarat chiar în acest loc: ”Vreau sa fim alaturi într-un efort comun si sustinut de a moderniza România pe baza principiilor statului de drept, o Românie demna si încrezatoare în viitorul ei. ”

Dragi români,
Doamnelor si domnilor parlamentari,

Cel mai mare privilegiu pe care îl poti avea într-o viata de om este acela de a fi Presedintele tarii tale. Am onoarea, din 2004, sa îmi slujesc natiunea si sa o ajut sa progreseze ca si presedinte al României. România este o tara cu o democratie tânara, plina de vitalitate, în continua crestere, capabila sa se reinventeze pe sine. De la începutul mandatului meu de Presedinte au existat dezbateri legitime asupra unora dintre deciziile pe care le-am luat, dar este de necontestat faptul ca am evoluat cu totii, ca pentru România s-au deschis în ultimii ani ferestre de oportunitati si ca am stabilit câteva directii care vor ghida cursul tarii noastre în viitor. Astazi vreau sa folosesc sansa de a ma adresa Parlamentului pentru a împartasi cetatenilor României câteva gânduri despre drumul pe care l-am parcurs împreuna în ultimii cinci ani si despre viitorul natiunii.

Poate ca pentru multi politicieni sau oameni de afaceri, care aveau probleme cu institutiile statului, nu am fost Presedintele pe care si l-au dorit. Dar în fiecare moment al mandatului meu m-am gândit ce Presedinte îsi doresc românii.

Care sunt asteptarile celor mai multi dintre români de la Presedintele lor si ce trebuie sa fac eu pentru a îmi îndeplini misiunea. Întelegerea mea, de-a lungul întregului mandat a fost ca românii îsi doresc un Presedinte care sa contribuie la modernizarea tarii, un Presedinte care sa nu faca niciun fel de compromisuri cu oameni din sistemul pe care îl eticheta în campania din 2004 si dupa aceea, a fi un sistem ticalosit si eu nu am facut aceste compromisuri.

Sa ne aducem aminte ca România anului 2004 era o Românie în care începea sa se consolideze un nou Partid Stat arbitrar, care tolera coruptia la nivel înalt, limita libertatea presei si marginaliza opozitia.

În anul 2004, victoria mea ca reprezentant al Aliantei Dreptate si Adevar a fost o victorie a nevoii de schimbare, a nevoii de deschidere a institutiilor Statului catre societate, a nevoii ca demnitatile publice sa nu mai fie locuri de refugiu fata de actiunea Justitiei.

Românii au votat un Presedinte care sa îsi asume misiunea de a duce România în UE, de a moderniza România, de a actiona pentru a reforma institutiile.

Mi-am asumat aceasta misiune.
În ultimii 5 ani am actionat pentru a duce la bun sfârsit acest mandat.
Nu am ezitat niciodata sa critic acele institutii ale statului sau pe acei politicieni care au blocat reforme esentiale pentru modernizarea României. Din pacate ele au fost considerate de prea multe ori, atacuri.
Am spus lucrurilor pe nume, pentru ca românii îsi doresc un Presedinte care sa le spuna adevarul.
Am impulsionat institutiile statului sa îsi faca datoria, pentru ca românii vor institutii în care sa aiba încredere.
Poate am facut si greseli. Nu ascund acest lucru. Dar întotdeauna am actionat cum am crezut ca este mai bine pentru oameni. Pentru milioanele de români care si-au dorit un Presedinte implicat, un Presedinte jucator, nu unul spectator.
Doar românii pot judeca ce am facut si ce nu am facut bine.

Este adevarat ca, de multe ori, fiind prea aproape de evenimente, nu mai realizam cât de mult s-a schimbat România în acesti ani.

Dupa cinci ani, românii au câteva certitudini care înseamna tot atâtia pasi în modernizarea României:

1. România este membra cu drepturi depline în Uniunea Europeana.

2. Autoritatile judiciare competente nu mai au retineri în anchetarea fostilor si actualilor ministri

3. Cota unica de impozitare este de 16%.

4. Presa îsi ia atâta libertate câta vrea.

5. Adevarul despre crimele comunismului a fost facut public în aceasta sala

6. Doua milioane de dosare alei fostei securitati au fost predate CNSAS

7. Românii nu mai voteaza liste, voteaza oameni pentru Parlamentul României.

8. România a trecut proba consecventei în politica externa .

9. Marea Neagra, Dunarea si NABUCCO au devenit oficial proiecte europene, cum despre ele vorbeam în campania din 2004.

10. Presedintele românilor nu a facut niciun fel de compromisuri – nici macar compromisul tacerii – cu oameni si structuri pe care în 2004 le considera parte a sistemului ticalosit.

11. Avem o pensie minima garantata si pentru acei vârstnici care nu au contribuit la sistemul de pensii.

12. S-au simplificat procedurile pentru redobândirea cetateniei române si cresterea numarului de burse pentru studentii din Republica Moldova.

Tot dupa cinci ani de zile putem spune ca:

- Nu s-a realizat reforma constitutionala.
- Nu exista nicio condamnare definitiva a unui înalt demnitar – si aici este responsabilitatea judecatorilor
- Exista înca o neîncredere a partenerilor europeni fata de justitia din România
- Parlamentul înca blocheaza unele dosare de presupusa coruptie

Realizarile si neîmplinirile acestui mandat sunt efectul unei confruntari permanente ale fortelor reformiste din societate cu inertia, cu obisnuinta, cu dorinta oamenilor de a-si pastra privilegiile, cu interesele personale sau de grup, avantajate de vechea orânduire.

Aceasta confruntare a atins apogeul în primavara lui 2007. Probabil, va mai fi si un apogeu la sfârsitul mandatului. Atunci, la doar câteva luni dupa ce România reusise, în urma unor eforturi extraordinare, sa devina tara membra a Uniunii Europene, o coalitie rapid formata a decis, ignorând legea noastra fundamentala, ca Presedintele trebuie înlaturat.

În ciuda avizului Curtii Constitutionale, care a constatat ca nu a existat nici o încalcare a Constitutiei din partea Presedintelui României, o majoritate parlamentara de 75% a votat pentru suspendarea Presedintelui ales. A fost remarcabila si eficienta comisiei parlamentare, condusa de dl. senator Voiculescu, în a inventa încalcari constitutionale acolo unde nu erau.

Dupa o luna, prin referendum national, 75% dintre români s-au pronuntat pentru ramânerea în functie a Presedintelui.

A fost dovada ca rezistenta la schimbare de la nivel politic nu poate frâna dorinta de schimbare a cetatenilor. Dar, în final, a fost si un test al maturitatii democratiei din România. Românii nu s-au lasat pacaliti si au dat un semnal ferm partidelor politice ca procesul de modernizare a statului trebuie sa continue.

Sa ne amintim ca în urma cu 5 ani, România era în afara Uniunii Europene.

Astazi, România este stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus o perioada de crestere economica datorata investitiilor, o crestere a nivelului de trai si o crestere a prestigiului României pe plan international.

În ultimul an, apartenenta noastra la Uniunea Europeana ne-a oferit sansa de a micsora costurile sociale ale crizei si stabilitatea necesara pentru ca România sa continue sa fie o tinta privilegiata a investitiilor straine.

Acum câteva zile am fost la fabrica Ford din Craiova, unde investitiile au continuat si deja se produc automobile.

Apartenenta la piata comuna europeana a contribuit la succesul pe care mari producatori, cum este Dacia-Renault, l-au avut în ultimele luni. Chiar în ciuda crizei economice.

Dragi români,
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Sa ne amintim ca în urma cu 5 ani, în economia româneasca munca era descurajata. Cei care munceau mai mult erau impozitati mai mult. Clasa de mijloc era considerata un fel de dusman de clasa, care trebuie impozitat la maxim.

În 2004, am promis românilor ca, împreuna cu guvernul Aliantei Dreptate si Adevar vom încuraja munca.
Ca munca bine facuta va fi si bine platita.

Am convingerea ca introducerea cotei unice de impozitare de 16%, pentru care am militat înca din campania electorala din 2004, pe care am sustinut-o din prima zi a mandatului meu si chiar dupa schimbarea de guvern din 2008, a avut un rol crucial în cresterea prosperitatii economice din ultimii cinci ani.

Patru din cei cinci ani ai mandatului meu au fost caracterizati de o crestere economica fara precedent în istoria contemporana a României.

Cu privire la evolutia veniturilor populatiei si a cresterii nivelului de trai, Comisia Nationala de Prognoza releva urmatoarele date :

În perioada 2004 – iulie 2009 s-a realizat o consistenta crestere a salariilor si a pensiilor astfel salariul mediu brut a crescut de la 818 la 1901 lei, pensia medie de asigurari sociale de stat a crescut de la 232 la 714 lei, iar pensia medie de asigurari sociale în agricultura a crescut de la 74 la 301 lei.

În acelasi timp, stocul investitiilor straine directe a crescut în intervalul 2004 – iulie 2009, de la 15 miliarde Euro la 55,6 miliarde Euro.

În cazul saraciei absolute, cea care de fapt reflecta dimensiunea fenomenului propriu-zis, în perioada 2004-2008 numarul persoanelor sarace în sens absolut s-a micsorat de la 4,1 milioane persoane în 2004 la 1,2 milioane persoane în 2008 – date Institutul National de Statistica. Din cauza crizei economice Banca Mondiala a prognozat pentru 2009 o crestere a ratei saraciei absolute la un numar de aproximativ 1,6 milioane persoane sarace ca efect al pierderii locurilor de munca sau a reducerii veniturilor.
Chiar în situatia unor venituri reduse la bugetul de stat fata de anul 2008, salariile, pensile, ajutoarele sociale vor fi platite la timp, dar vom continua si investitiile.

În continuare, singurul mod în care putem realiza echilibrul între resursele bugetare si ordinea sociala este de a produce politici sociale prudente, coerente, bine focalizate si eficiente.

As vrea sa stiti ca în România, în mod direct sau indirect, exista 11 milioane de asistati, prea mult.

Unul din palierele reformei structurale a statului ar trebui sa vizeze flexibilizarea pietei muncii, ca instrument de combatere a saraciei.

O atentie deosebita trebuie acordata si populatiei din mediul rural. Nu este prima oara când declar ca rezerva strategica de eficienta a României este la tara, în mediul rural. Nu putem continua cu o pondere ridicata de 30% a populatiei ocupata în sectorul agricol si, în acelasi timp, cu o pondere redusa a salariatilor în mediul rural.
O modificare structurala, care sa aiba în vedere reducerea locurilor de munca în agricultura si generarea acestora în alte sectoare, va moderniza si va aduce beneficii celor care traiesc la sate.

Cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare o reprezinta cheltuielile pentru pensii. Acest efort bugetar nu este determinat doar de numarul mare de pensionari, ci ascunde multe abuzuri, printre care as aminti pensiile de lux, sau cele frauduloase, precum si o parte din pensiile de invaliditate. Mentinerea acestor practici afecteaza sistemul de pensii.

Mai mult, pentru a face fata si tendintelor socio-demografice, sunt necesare actiuni care sa vizeze: reducerea numarului de pensionari prin cresterea vârstei medii de pensionare si prin egalizarea vârstei de pensionare între barbati si femei si, de asemenea, unificarea sistemului public de pensii.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Ca Presedinte nu m-am implicat activ decât în zone ale activitatii economice si sociale care erau prioritare pentru români. Un astfel de sector este sectorul de sanatate

Comisia Prezidentiala pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din Domeniul Sanatatii Publice din România a purtat un dialog timp de mai bine de un an cu toti actorii din sistemul sanitar (sindicate, patronate, organizatii profesionale, asociatii ale pacientilor) si a propus o serie de solutii pentru ameliorarea situatiei din sistemul sanitar.

Actualul Guvern si actualul ministru al Sanatatii si-au însusit atât raportul, cât si solutiile propuse si au elaborat un calendar de implementare a acestora, program pe care pâna în prezent l-au respectat.

La 1 iunie 2009 au fost finalizate primele 10 ghiduri de practica medicala pentru primele 10 afectiuni ca incidenta. Aceste ghiduri, care vor fi extinse si pentru alte afectiuni, sunt deosebit de importante, atât pentru pacient, cât si pentru medic, care va putea fi protejat de acuzatii de malpraxis, cât si pentru sistem, care va avea un control mai bun asupra procedurilor.

De asemenea, primele 22 de spitale au fost transferate catre administratia locala. Un numar mare de spitale a intrat într-un program de modernizare.

Trebuie sa continuam pe acest drum, sanatatea fiind una dintre prioritatile cetateanului.

Trebuie crescute, în perioada urmatoare, alocarile financiare pentru sanatate, concomitent cu optimizarea alocarii resurselor în interiorul sistemului. Majorarea salariilor din sectorul sanitar este absolut necesara, dar odata cu reformarea completa a sistemului.

Cu siguranta reformele în curs vor duce la cresterea calitatii asistentei medicale

Am predat deja la Camera acest raport pe sanatate, care sunt convins, este util comisiei de specialitate, având în vedere ca a fost elaborate de cei mai reputati specialisti în domeniu.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Sa ne amintim ca în urma cu 5 ani, învatamântul era subfinantat si centralizat. Ca parintii si comunitatile locale nu aveau nici un cuvânt de spus si ca totul era hotarât de la centru.

Reforma sistemului educational a constituit un punct central al mandatului din perioada 2004-2009. Pentru învatamântul românesc reforma este vitala. M-am implicat si am sustinut constant alocarea a cel putin 6% din PIB pentru bugetul educatiei, tocmai ca reforma sa poata fi implementata.

Am înteles ca reprezint interesele celor care sunt direct afectati de lipsa de performanta a sistemului de învatamânt (elevi, studenti, parinti, profesori) prin crearea unei Comisii Prezidentiale ce a reunit experti în educatie si care a avut drept scop furnizarea unui diagnostic si o serie de solutii cu privire la reforma sistemului educational.

Pe baza Raportului Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul Educatiei si Cercetarii, elaborata de aceasta Comisie, a fost semnat, în 2008, Pactul National pentru Educatie.

Plecând de la acest Pact, care a aratat ca exista un consens al clasei politice privind necesitatea ca domeniul educatiei sa devina un domeniu prioritar, experti si reprezentanti ai societatii civile au elaborat, într-un spirit nepartizan, o strategie pentru reforma învatamântului românesc si o serie de solutii legislative.

Aceasta expertiza a fost pusa la dispozitia Guvernului.

stiu ca profesorii au fost dezamagiti ca legea privind cresterea salariilor nu a fost pusa în aplicare la sfârsitul anului 2008. A fost o lege pe care a votat-o Parlamentul în unanimitate, pe care a sustinut-o ministrul Educatiei din acel moment si pe care eu am promulgat-o.

Din pacate nu au existat resursele necesare pentru a se aplica. Criza economica a afectat sever încasarile bugetului pentru anul 2009.

Am convingerea ca profesorii merita mai mult, ca si medicii sau alte categorii de bugetari. Dar cresterile de salarii în sectorul public trebuie sa fie corelate cu cresterea productivitatii muncii în economie si cu performantele fiecaruia.

Noua lege a salarizarii în domeniul bugetar, pe care Guvernul si-a asumat astazi raspunderea, pune ordine în sectorul de stat. Odata aplicata aceasta lege vom putea avea cresteri salariale sustenabile si echitabile.

Doamnelor si domnilor,

Am avut o preocupare constanta pentru diminuarea riscurilor sociale cauzate de politici demografice inconsistente, care au fost aplicate pe parcursul mai multor decenii.

În ultimii 20 de ani, populatia României s-a redus permanent. Exista previziuni conform carora, daca se pastreaza nivelul actual al ratei fertilitatii totale, atunci, România va avea circa 16,7 milioane de locuitori în anul 2050 si doar circa 11,9 milioane de locuitori în anul 2075.

Trebuie sa renuntam la incoerenta decizionala si institutionala, la experimentarea continua, provizoratul si incertitudinea din sfera politicilor sociale, care au fost estompate în ultimii 7-8 ani de cresterea economica si de posibilitatea de a lucra în strainatate. Fara politici coerente aplicate astazi, România risca agravarea în perspectiva a unor procese cum sunt: reducerea natalitatii, reducerea numarului absolut al populatiei, îmbatrânirea demografica, reducerea numarului persoanelor active si cresterea numarului de persoane inactive care depind de o persoana activa si asa mai departe. De altfel, în acest scop am si decis înfiintarea unei Comisii Prezidentiale care sa analizeze riscurile sociale si demografice din România. Avem nevoie de politici sociale echitabile, coerente, bine focalizate, eficiente, care sa reduca riscurile si sa mentina echilibrul bugetar. Pe termen lung, trebuie sa ne preocupe nu numai asigurarea cresterii natalitatii, dar si existenta unor finante publice solide. Pe termen scurt si probabil mediu, trebuie sa avem în vedere si efectele crizei economice mondiale.

Principala problema consta în reducerea veniturilor statului pe fondul nevoii sale de a creste cheltuielile de protectie sociala.

În ceea ce priveste implicatiile economice ale îmbatrânirii populatiei, consider ca este cruciala o restructurare radicala a sistemului de pensii si asigurari sociale si medicale.

Îmbatrânirea demografica este mai puternica în mediu rural. Aceasta genereaza o rata anuala mai mare de decese si, ca urmare, sporul natural este puternic negativ la sate, minus 4 la suta si se afla în jurul lui zero în urban.

Ruralul se confrunta si cu probleme sociale mai grave. Ponderea populatiei rurale aflate sub pragul saraciei este de peste trei ori mai mare decât cea a fragmentului corespunzator din urban.

Tratarea problemei demografice impune si politici coerente cu privire la migratie. În special dupa intrarea României în Uniunea Europeana, a avut loc o veritabila explozie a migratiei externe, componenta majora fiind cea a migratiei temporare pentru munca.

Procese economice si sociale majore ale tarii sunt conditionate prin plecarea la lucru în strainatate, prin revenirea în tara si prin imigrarea din strainatate în România.

Migratia este un „fenomen social total” prin care pot fi „citite” oportunitati si probleme, istorie, prezent si viitor la nivelul societatii românesti. Multe dintre problemele nerezolvate de tranzitia spre economie de piata si spre un stat al bunastarii au fost abordate de catre o buna parte dintre români, „pe cont propriu”, prin emigrare temporara în strainatate.

În concluzie, problema demografica trebuie tratata în perspectiva în contextul îmbunatatirii mecanismelor de alocare eficienta a resurselor si de crestere a randamentului factorilor de productie. În acest sens, în mod deosebit, trebuie luata în considerare nevoia de utilizare eficienta a resurselor umane, fixând ca obiectiv strategic cresterea productivitatii muncii având la baza cresterea performantei. Aceasta trebuie sa aiba la baza cresterea performantelor sistemului national de educatie pe fundalul îmbunatatirii politicilor publice de creare de locuri de munca, în principal în activitati creatoare de valoare adaugata mai mare.

Raportul Comisiei Prezidentiale, l-am predat doamnei Presedinte, ca dealtfel si raportul legat de Educatie cu toate diagnosticele din acest raport. Daca sunt de interes pentru comisiile parlamentare sa stiti ca exista.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Sa ne amintim ca în urma cu 5 ani, simpla idee de a investiga un ministru sau parlamentar suspectat de coruptie era în sine un subiect tabu. În ultimii ani, institutiile au început sa functioneze. Din 2005, Departamentul National Anticoruptie a trimis în judecata un numar de 20 de fosti sau actuali ministri si parlamentari, din tot spectrul politic.

Acestea sunt realitati indiscutabile. Fapte.

Ca Presedinte, am fost constient ca românii îsi doreau ca legea sa fie egala pentru toti. De aceea, am cerut permanent Guvernului sa adopte reformele necesare.

Am considerat ca datoria mea politica si constitutionala este sa stopez orice ingerinta a factorului politic în actul de justitie.

Conform atributiilor mele constitutionale, am promovat si sustinut persoane independente politic fata de grupurile de interese nelegitime, pe care le-am considerat capabile sa dea eficienta si credibilitate modernizarii sistemului juridic.

Rezultatele Directiei Nationale Anti-Coruptie, remarcate si de ultimul Raport pe Justitie al Uniunii Europene, si în general schimbarea atitudinii Parchetului fata de puterea politica, precum si consecintele introducerii unor declaratii de avere pentru demnitari, înalti functionari si magistrati, sunt numai câteva elemente care despart radical situatia de astazi, fata de cea de acum cinci ani.
În primii doi ani ai mandatului, am colaborat bine cu guvernul pentru a depolitiza parchetele, pentru a introduce în sistem procurori tineri si alte reforme necesare sistemului judiciar. În acest fel, am reusit sa evitam clauza de salvgardare.

Din pacate, dupa aderare, reformele din justitie au fost amânate sau chiar blocate pâna la începutul actualei guvernari. Rezultatul s-a vazut: desi DNA a trimis spre instantele de judecata 20 de dosare de actuali si fosti demnitari, nu exista nicio condamnare definitiva. Instanta de judecata este locul în care apar tergiversari si blocaje procedurale.

Desi am reusit sa evitam activarea clauzei de salvgardare în 2009, am ramas cu Mecanismul de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene.

Trebuie sa continuam procesul de reforma în Justitie.

Nu ma astept sa fie usor. stiu însa cu certitudine ca se poate.

Împreuna cu Guvernul, cu judecatorii si procurorii, cu fiecare om din sistemul judiciar, cu Parlamentul, vom reusi. si asta va spun în calitate de Presedinte al României si de român responsabil de soarta României.

În ultimele 9 luni am colaborat bine cu actualul guvern si acum avem doua coduri – civil si penal – moderne, adaptate realitatilor acestor zile si practicilor europene în materie.

Prin acest pas reluam reformele blocate la începutul anului 2007, care vor duce la modernizarea justitiei din România. Dar avem urgent nevoie de Codurile de procedura, pentru a crea Justitiei conditii sa progreseze.

Reforma justitiei a început în 2004, prin legi noi prin aducerea de oameni noi. Peste 1200 de magistrati au parasit sistemul si aproape 1500 de tineri au devenit procurori si judecatori. Ce vedeti acum în justitie este în primul rând, pe de o parte rezultatul faptului ca magistratii se bucura de totala libertate, pe de alta parte, este evident ca nu stiu ce sa faca cu aceasta libertate. Am convingerea ca este o etapa prin care justitia, ca si presa, trebuie sa treaca pentru a se maturiza.
Ei, magistratii, sunt chemati sa garanteze accesul liber al românilor la justitie si se pare ca au uitat sa citeasca articolul 21 din Constitutia României.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Sa ne amintim ca în urma cu 5 ani, România era un stat care ascundea adevarul despre perioada comunista prin pastrarea sigiliului asupra arhivelor.

Consider ca un moment important al mandatului meu s-a petrecut chiar în aceasta sala, pe 18 decembrie 2006, când pentru prima data regimul comunist din România a fost condamnat oficial. Nu a fost condamnat ca doctrina, ci a fost condamnat pentru crimele acestui regim în spatiul românesc. si repet înca odata, a fost un regim ilegitim si criminal, un regim care s-a instaurat si s-a prabusit cu tancuri în strada.

Prin gestul condamnarii regimului comunist am vrut sa pun întreg mandatul meu sub semnul unei schimbari definitive a atitudinii institutiilor statului fata de problematica trecutului totalitar. Iar primul, si poate cel mai semnificativ semn al schimbarii acestei atitudini, a fost transferul a doua milioane de dosare din custodia SRI si a altor institutii spre custodia CNSAS. Dupa 2005, si mai ales dupa iulie 2007, s-a produs o deschidere fara precedent a arhivelor create de institutiile fostului Partid Comunist.

Am considerat ca o democratie fara memorie este una aflata în grava suferinta. Nu trebuie sa uitam, pentru a putea sa evitam erorile trecutului.

Am denuntat ferm si consecintele Pactului Ribbentropp–Molotov. Am recunoscut responsabilitatea României, ca de altfel si domnul presedinte Ion Iliescu, privind Holocaustul, inclusiv cu referire la etnicii romi deportati în Transnistria. Astazi în scoli exista un manual despre Holocaust.

În acelasi sens, al desprinderii de trecut, am considerat ca este o prioritate reforma serviciilor de informatii. Am vrut sa elimin orice suspiciune asupra unor structuri ale statului care trebuie sa serveasca în primul rând siguranta nationala a tarii.

Din acest motiv, pentru prima data în ultimii 20 ani, am numit directorii SRI si SIE din partide care se aflau în opozitie fata de Presedinte.

Am asigurat continuarea înlocuirii cadrelor de conducere a celor doua servicii cu oameni tineri, din noua generatie de profesionisti ai informatiilor. Acesti oameni sunt educati în spiritul valorilor occidentale ale democratiei si, datorita vârstei, neafectati de sechelele trecutului comunist.

O nemultumire a mea este nefinalizarea, nici pâna acum, a dosarelor revolutiei.

Avem un singur mare adevar – o revolutie si o mineriada în care avem peste 1600 de morti, dar nu avem vinovati.

Aceasta mare nedreptate trebuie îndreptata, cu atât mai mult cu cât au trecut 20 de ani si nu exista un raspuns clar.Aici as vrea sa fiu foarte bine înteles. Eu nu cer Justitiei o anume solutie ci cer Justitiei sa dea o solutie, lucru pe care este obligata sa o faca.

Aceasta mare obligatie fata de cei care si-au dat viata pentru ca noi sa traim liber trebuie îndeplinita.

si nu voi înceta sa cer institutiilor abilitate sa îsi faca treaba pâna la capat.

Am aceasta datorie ca Presedinte al României si ca român responsabil de soarta acestei tari.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Securitatea nationala a fost una din preocuparile mele majore în acest mandat.

În perioada 2005-2009, functionarea CSAT a fost subsumata efortului general de modernizare a României.

În calitatea mea de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii, am actionat cu prioritate pentru a asigura functionarea institutiilor sistemului national de securitate pe principii de legalitate, profesionalism, eficienta si neimplicare politica.

În cei cinci ani de functionare ai CSAT am reusit câteva realizari semnificative, având un impact pozitiv asupra functionarii sistemului de securitate nationala, inclusiv asupra performantei sale.

Pentru a asigura o functionare unitara si integrata a sistemului de securitate nationala, în cadrul Consiliului Suprem de Aparare a tarii, în sedinta din 17 aprilie 2006, am adoptat Strategia de Securitate Nationala a României.

Aceasta reprezinta un document modern care reflecta aspiratiile actuale ale României si acopera obligatiile statului român, atât în fata propriilor cetateni, cât si în raport cu aliantele si organizatiile internationale din care facem parte.

Cresterea calitatii în functionarea serviciilor de informatii a fost posibila prin reorganizare si întinerire. CSAT a aprobat reconfigurarea serviciilor de informatii si unele modificari ale regulamentelor de organizare si functionare.

Pentru prima data, dupa 60 de ani, serviciile românesti de informatii revin la o organizare pe model occidental, reforma lor fiind inspirata si asistata de omoloagele din Occident.
Performanta profesionala înregistrata în timpul misiunilor nationale sau internationale, arata ca am facut ce trebuia.

Responsabilitatea fata de asteptarile societatii civile poate fi demonstrata cel mai bine prin transferul catre CNSAS a dosarelor fostei Securitati. Hotarârile Consiliului au constituit factorul decisiv în accelerarea procesului de desecretizare si transfer al dosarelor în cauza.

Tot sub presedintia mea, Consiliul Suprem de Aparare a tarii a hotarât instituirea Comunitatii Nationale de Informatii, având ca principala misiune integrarea informatiilor provenite de la toate structurile.

Am încurajat si sprijinit o relatie transatlantica puternica si o cooperare cât mai strânsa între NATO si Uniunea Europeana. În toti acesti ani, România a demonstrat, militar si informativ, ca din punct de vedere strategic este un câstig pentru NATO si pentru Uniunea Europeana.

Noul profil international al României a fost întarit si prin continuarea cu succes a misiunilor internationale asumate, indiferent ca acestea au fost în Bosnia-Hertegovina, Kosovo, Afganistan sau în Irak. Performanta militarilor nostri a fost foarte buna si ea a adus tarii multiple aprecieri internationale.

Pe fondul cresterii amenintarii teroriste la nivel global, una dintre preocuparile principale ale Consiliului a constituit-o optimizarea capacitatii operationale a componentelor Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului si crearea conditiilor necesare implementarii unor masuri pentru diminuarea factorilor de risc asociati acestui fenomen.

În martie 2005, trei jurnalisti români au fost rapiti în Irak.

Dupa doua luni serviciile de informatii au reusit, printr-o buna colaborare a institutiilor statului, sa-i aduca pe cei trei jurnalisti, teferi, în tara. Acest episod a demonstrat capacitatea institutiilor care au atributii în domeniul sigurantei nationale de a lucra eficient, împreuna cu partenerii vest-europeni, în rezolvarea unor chestiuni sensibile pe agenda luptei împotriva terorismului international.

Pe partea de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate, un pas înainte în asigurarea unui mai bun management al actiunilor de asigurare a ordinii publice l-a constituit înfiintarea Centrului National de Conducere a Actiunilor de Ordine Publica, conceput în urma documentarii realizate de catre specialisti ai Ministerului Administratiei si Internelor în tari din Uniunea Europena.

Ca Presedinte al CSAT, am sustinut asumarea responsabilitatii în zona securitatii energetice, în vederea alinierii la politicile Uniunii Europene. Am cerut Guvernului sa realizeze strategia energetica a României pentru perioada 2007 – 2020. Acest document are în vedere implicarea României în proiecte importante cum ar fi proiectul „Nabucco” si conducta de petrol Constanta – Trieste. În acest context, Guvernul a lansat si un concept privind diplomatia energetica, având în vedere largirea acestuia pe piete cum ar fi cea din jurul Marii Caspice, Orientul Apropiat sau Africa de Nord.

Am aprobat retragerea din Irak a trupelor românesti în vara acestui an. Aceasta decizie , in baza memorandumului semnat cu guvernul irakian, marcheaza sfârsitul celei mai complexe misiuni a armatei române dupa cel de-al doilea razboi mondial. Peste 8400 de militari români au onorat cuvântul dat de România ca aliat si si-au facut cu cinste datoria timp de sase ani, în conditii grele. Ma închin în memoria militarilor cazuti în Irak si Afganistan, cazuti la datorie sub drapelul patriei.

În ciuda multelor încercari din acesti ani de a politiza prezenta soldatilor români în Irak, personal am fost adeptul mentinerii cuvântului dat. România a ramas astfel un stat responsabil, predictibil si de încredere pentru aliatii nostri.

Am apreciat ca obligatiile asumate în mandatul presedintelui Ion Iliescu sunt obligatii ale României si ele trebuie duse pâna la capat, indiferent daca astazi , dupa ce am intrat în NATO si UE, acest lucru ne place sau nu, fie ca vorbim despre angajamentele noastre în Balcanii de Vest sau în Afganistan.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Sa ne amintim ca, pâna în urma cu 5 ani, România batea înca la portile Uniunii Europene. Sa ne amintim ca în 2004, chiar daca negocierile erau finalizate, era pusa sub semnul întrebarii data aderarii la Uniunea Europeana, datorita clauzei speciale pe justitie, precum si a altor carente administrative, mai ales în domenii precum agricultura, mediu si concurenta.

A fost un efort intern si de politica externa consistent pentru ca 1 ianuarie 2007 sa fie momentul aderarii, un efort care s-a atins pe durata mai multor ani, si la care au contribuit toate partidele politice, alaturi de români.

Astazi, tara noastra are un profil international bine conturat.

Deplina recunoastere a României ca stat credibil si predictibil, atasat valorilor euro-atlantice, a venit odata cu summitul NATO din primavara anului 2008. A fost, fara îndoiala, o reconfirmare a pozitiei României pe scena internationala, de care trebuie sa fim mândri.

Ca Presedinte am actionat pentru ca vocea României sa fie auzita în lume.

Nu mi-a fost teama sa spun si adevaruri incomode, care au trebuit spuse.

Un stat care nu are curajul sa stea drept în relatiile internationale va fi calcat în picioare.

Am dezvoltat relatiile deja bune cu partenerii nostri europeni si nord-americani, precum si cu tari prietene de pe toate continentele.

As mentiona, în acest sens, cu deosebire, consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, precum si dezvoltarea unor parteneriate similare cu Republica Franceza si Republica Coreea. În cursul lunii viitoare, România va încheia un parteneriat strategic cu Polonia, care va conferi noi valente eforturilor noastre în Uniunea Europeana si în vecinatate.

Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii are la baza interesele noastre comune, ce vizeaza securitatea si prosperitatea cetatenilor nostri, dar poate mai înainte de toate, valorile libertatii si democratiei. De la începutul mandatului meu am considerat ca, alaturi de prezenta în structurile euro-atlantice, numai o relatie consolidata cu SUA poate da României garantiile de securitate pe termen lung, de care avem nevoie. În acest sens, amintesc semnarea, în anul 2005, a „Acordului dintre România si SUA privind activitatea fortelor Statelor Unite stationate pe teritoriul României”. În baza Acordului, militari americani opereaza si se instruiesc, împreuna cu soldati români, în cadrul facilitatilor militare din zona Dobrogei.

Fara îndoiala ca aceasta colaborare va întari eforturile noastre privind asigurarea unui climat de stabilitate si securitate la Marea Neagra.

Suntem parte a proiectului Nabucco si am dovedit o prezenta activa în domeniul cooperarii politice si economice din zona Marii Negre. Proiectul Nabucco e un proiect fata de care multi politicieni si analisti români s-au aratat sceptici. Dar Nabucco e în curs de realizare. La capatul unui urias efort diplomatic al statelor participante la proiect, s-a semnat recent, la Ankara, acordul de construire a gazoductului. Securitatea energetica a tarii este o prioritate si trebuie sa ramâna o prioritate, nu doar pentru a asigura diversificarea surselor si necesarul de consum, ci pentru a mentine suveranitatea nationala si autonomia deciziilor politice ale guvernelor României.

Vreau sa afirm, de asemenea, ca România a reusit sa aseze problema zonei Marii Negre pe agenda Uniunii Europene, pornind de la interesul nostru national. Este crucial pentru România ca la frontiera UE si NATO sa se afle un spatiu de securitate si prosperitate.

Evenimentele ne-au confirmat evaluarea.

Conflictul ruso-georgian a trezit Europa la realitate. România si-a confirmat înca o data capacitatea de expertiza referitoare la aceasta zona, precum si corectitudinea evaluarii strategice facute, atunci când prezenta „salba” de conflicte înghetate din jurul Marii Negre ca pe un element de risc la adresa securitatii nationale si a pacii în regiune – Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno Karabach. Avem nevoie de Rusia în solutionarea acestor probleme de securitate: Rusia trebuie însa sa joace acest rol cu responsabilitate si buna credinta. România doreste o relatie pragmatica, bazata pe încredere si respectarea intereselor reciproce cu Federatia Rusa.

În pofida celor care doresc sa minimalizeze importanta acordata regiunii Marii Negre de catre comunitatea euroatlantica, amintesc procesele care au fost lansate în perioada 2005-2009, ca urmare a eforturilor diplomatice ale României: Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat, Euroregiunea Marii Negre sub egida Consiliului Europei, Sinergia Marii Negre în cadrul Uniunii Europene, precum si asigurarea implicarii NATO, în premiera, în aceasta regiune, ca urmare a rezolutiei Summit-ului NATO de la Bucuresti. Au fost, daca vreti, succese ale politicii externe românesti care au plecat de la interesul national, cu reverberatii regionale importante în domeniul dezvoltarii, al democratizarii si al comunicarii între tarile riverane la Marea Neagra.

O alta initiativa promovata de România, care a avut un ecou favorabil la nivelul Uniunii Europene este proiectul pentru o Strategie a Uniunii în regiunea Dunarii. Ne-a bucurat faptul ca la Consiliul European din iunie Comisia a fost mandatata sa elaboreze viitoarea Strategie a Uniunii în regiunea Dunarii. Aceasta strategie va contribui la valorificarea potentialului economic si de transport fluvial al Dunarii în perspectiva dezvoltarii legaturii Dunare – Main – Rin.

Statul român a obtinut în timpul mandatului meu o decizie favorabila a Curtii de la Haga, în diferendul cu Ucraina privitor la delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive în Marea Neagra. A fost un efort dificil, dus la bun sfârsit de o noua generatie de diplomati exceptionali.

Victoria României la Haga este doar un exemplu care confirma ce poate realiza România, daca stim sa ne aparam drepturile.

Ca si pozitia României în cazul statutului provinciei Kosovo, victoria României la Haga demonstreaza soliditatea abordarii pe care am sustinut-o în acesti ani, în relatiile dintre state: aceea a suprematiei dreptului international, a fortei dreptului în locul dreptului fortei, dupa cum spunea Nicolae Titulescu.

Doamnelor si domnilor,
Faptul ca am insistat pe problematica euroatlantica, nu înseamna ca interesele strategice ale României se limiteaza strict la acest spatiu. Am extins relatiile cu statele din Caucaz si Asia Centrala. La sfârsitul acestei luni vom semna un parteneriat cu Republica Azerbaidjan, care devine un pol energetic pentru România.

Vizitele frecvente în Orientul Mijlociu si în zona Golfului demonstreaza ca problemele regiunii nu ne-au fost si nu ne pot fi indiferente. Dorim sa promovam mai atent si, acolo unde este nevoie, sa regasim intensitatea anterioara a relatiilor cu aceste state.

Anvergura si dinamismul Chinei potenteaza extinderea relatiilor traditionale. În egala masura, cautam sa dezvoltam accelerat legaturile cu Japonia, Republica Coreea, India si alte state asiatice. As dori sa va informez ca este în curs de finalizare un Raport complet legat de detalii, el merge pâna la detaliu cu privire la politica externa derulata din decembrie 2004 si pâna acum, odata cu încheierea mandatului voi transmite Parlamentului un exemplar, Guvernului un exemplar, la Cotroceni un exemplar si unul la mine.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Relatia cu diaspora a reprezentat una dintre prioritatile mandatului meu de Presedinte si de fiecare data când am vizitat tari pe teritoriul carora se aflau aceste comunitati, am avut un dialog constructiv cu reprezentantii acestora.

Dorinta mea este ca toti cei care simt româneste, indiferent unde traiesc, sa simta ca fac parte din acelasi popor: poporul român.

Respectarea drepturilor comunitatilor românesti din vecinatatea apropiata României – Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria – a fost un subiect constant pe agenda mea.

Aici, vreau sa fac o mentiune legata de realitatile politicii noastre externe, vecinilor nostrii foarte rar li s-au spus punctele noastre de vedere cu privire la modul cum sunt tratate comunitatile românesti din apropierea frontierelor.

Am acordat o atentie speciala românilor din Republica Moldova si Ucraina – cele mai numeroase comunitati istorice din afara granitelor.

Am sustinut în permanenta aspiratiile europene ale cetatenilor din Republica Moldova, dar a fost dificil sa oferim un sprijin mai consistent procesului de apropiere de Europa, câta vreme fostele autoritati moldovene nu si-au respectat angajamentele în privinta acestui parcurs.

Românii din Republica Moldova trebuie sa simta ca au în România un aliat pe care se pot baza.

Am actionat, în toti acesti 5 ani, pentru a dovedi ca România este un astfel de aliat.

În urma mesajului adresat Camerelor reunite ale Parlamentului din 14 aprilie 2009, si va multumesc pentru ceea ce urmeaza, s-a reusit sa îndeplinim doua obiective: sporirea numarului de locuri în universitati pentru tinerii din Republica Moldova, anul acesta numarul de locuri alocate a crescut cu înca o mie, si simplificarea procedurilor birocratice de redobândire a cetateniei.

Anul acesta numarul burselor a crescut cu înca 1000.

Realitatea ultimilor 10 ani a indicat si o alta prioritate pe care trebuie sa o avem: protejarea drepturilor românilor care muncesc în state membre ale Uniunii Europene.

Ei trebuie sa stie ca sunt respectati, ca toti cetatenii europeni sunt egali. Am fost martori la interpretari excesive sau abuzive ale unor reglementari europene în materie de libera circulatie a cetatenilor. Avem o mare responsabilitate în a semnala si a face tot ce este posibil pentru a preveni astfel de situatii.

Comunitatile românesti din strainatate trebuie sprijinite mult mai vizibil de catre statul român.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Ca Presedinte al României, am considerat ca problemele minoritatilor trebuie abordate frontal, asigurând suveranitatea si indivizibilitatea statului, concomitent cu pastrarea si dezvoltarea identitatii minoritatilor.

În perioada mandatului meu a fost îmbunatatita legislatia care ajuta minoritatile nationale sa-si pastreze, dezvolte si exprime identitatea. Relatiile interetnice s-au desfasurat în matca lor fireasca, în acord cu normele si practicile europene. În Parlament si în Guvern, organizatiile minoritatilor nationale au contribuit, alaturi de partidele politice, la dezvoltarea democratica a României.

În acelasi timp, am avut curajul sa abordez frontal probleme sensibile care tin de minoritatea maghiara din România, mai ales în zonele cu mare concentrare de cetateni români de etnie maghiara, cum sunt Harghita si Covasna. Am mers la fata locului, am discutat atât cu reprezentantii minoritatii maghiare care fac parte din autoritatile locale, cât si cu reprezentantii românilor, minoritari în regiune, cu societatea civila si cu reprezentantii cultelor, cu oameni obisnuiti.

Am spus lucrurilor pe nume. România este stat independent, suveran, indivizibil. Nu putem negocia articolul 1 al Constitutie. Acesta a ramas crezul meu si l-am transmis fata în fata concetatenilor nostri maghiari din Harghita si Covasna. În ce priveste autonomia locala, am fost si ramân un partizan al descentralizarii si al apropierii deciziilor de cetatean, la nivelul comunitatilor locale. Atâta autonomie la Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, câta la Tulcea si Caracal.

Ramân sensibil în continuare la problema educatiei în limba minoritatilor. Am spus-o raspicat, de câte ori am avut ocazia. Sa le dam o sansa copiilor de etnie maghiara din Harghita si Covasna sa învete limba româna, pentru ca astfel ei vor avea o sansa în plus pe piata muncii.

Am sustinut predarea limbii române copiilor maghiari, cu precadere în cadrul învatamântului obligatoriu, prin metode care sa tina cont de faptul ca o buna parte dintre ei , în mod deosebit cei din mediul rural, nu cunosc limba româna la intrarea în sistemul de învatamânt.

Am discutat deseori probleme legate de accesul maghiarilor si românilor în administratia publica din zonele cu populatie majoritara de etnie maghiara.

Cred cu convingere ca românii si maghiarii din aceste regiuni pot asigura o reprezentare mai echilibrata în aparatul administrativ local, în functie de apartenenta etnica, dar si de competenta. Cred ca românii din Harghita si Covasna trebuie sa aiba acces egal la functiile care se ocupa prin concurs în administratia locala, cum si maghiarii din Harghita si Covasna trebuie sa aiba acces la functiile numite din deconcentrate.

Asa cum am observat în desele mele vizite în Transilvania, românii si maghiarii traiesc în buna întelegere. Nu exista diferente majore între oamenii simpli din regiunile cu o compozitie etnica mixta.

De aceea, am considerat ca este important ca politicienii români si maghiari sa îsi tempereze discursul si sa cada de acord asupra unor principii generale, de la care niciuna din parti nu trebuie sa abdice.

Romii reprezinta o alta minoritate importanta care traieste în România. Am aratat în repetate rânduri ca problema romilor este o problema extrem de complexa. Cu ocazia unor evenimente tragice, în care au fost implicati cetateni români de etnie roma, chestiunea romilor a devenit mult mai vizibila pentru factorii de decizie europeni.

Am sustinut un sprijin mai ridicat al autoritatilor de la Bruxelles pentru a rezolva problemele cu care se confrunta romii din toata Europa, dar în special cei care traiesc în tarile sud-est europene.

Vorbim de o minoritate raspândita teritorial, cu o serie de traditii specifice, cu o mobilitate teritoriala foarte ridicata. Problema fundamentala a romilor de pretutindeni ramâne integrarea lor sociala.

Trebuie sa continuam procesul de înregistrare oficiala a etnicilor romi, pentru ca acestia sa poata accesa toate beneficiile asociate cetateniei române. Exista fonduri europene substantiale pentru programe destinate romilor.

Organizatiile romilor, alaturi de autoritatile administrative, poarta raspunderea ca acestea sa fie cheltuite cât mai eficient, în beneficiul efectiv al comunitatilor de romi. Dar dincolo de programe si ONG-uri, cred ca romii trebuie sa faca doua lucruri esentiale: primul: sa-si trimita copiii la scoala, al doilea: sa se crestineze.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Sa ne amintim ca pâna în urma cu cinci ani, presa era sub papucul politicienilor de la putere.

Poate mai mult decât orice, România de astazi înseamna o Românie care crede în pluralism si în libertatea de expresie.

Am preluat mandatul de Presedinte dupa o perioada în care s-au petrecut grave derapaje de la democratie. În 2004 aveam o presa timorata, supusa unor presiuni de ordin politic si economic din partea guvernului PSD de atunci.

În acesti cinci ani presa a avut atâta libertate cât a dorit sa îsi ia.

A avut libertatea sa critice neîngradit orice persoana aflata în functii publice, de la Presedintele României pâna la premier, ministri si parlamentari.

Nu am cunostinta în aceasta perioada de vreun jurnalist care sa fi avut de suferit din cauza ca a criticat puterea. În ce ma priveste, am respectat întotdeauna libertatea de opinie, chiar atunci când s-au formulat critici nedrepte sau calomnii la adresa mea.

Astazi, fiecare jurnalist are libertatea de a spune ce crede sau ce i se cere, fara sa se teama de repercusiuni politice, ca la începutul anilor 2000. Pe zi ce trece apare, însa, o noua problema: presiunile politice au fost înlocuite de presiunile patronilor de presa.

Analiza Oxford Analitica, incriminata chiar de cei vizati, este elocventa si se constituie într-o analiza înca blânda a mizeriei si santajului existente în parte a presei românesti.

Ca si justitia, dar din motive diferite, presa trebuie sa-si autoregleze functionarea. si presa, si justitia trebuie sa înteleaga ca politicul nu va mai interveni. Singure trebuie sa-si gaseasca drumul integrarii si recunoasterii ca puteri în stat.

Aici, rolul Presedintelui este doar de a ridica un semn de întrebare, lucru pe care îl fac si astazi. Este rolul presei românesti si a societatii civile sa ia masuri în aceasta directie.

Doamnelor si domnilor,
Dragi români,

Sa ne amintim ca, pâna în urma cu cinci ani, românii erau obligati sa voteze liste de partid, desi vroiau sa voteze oameni.

Acum, fiecare dintre dumneavoastra ati fost ales prin vot uninominal si aveti o datorie directa fata de românii care v-au votat si nu fata de partidul care v-a pus pe lista.

Este o fundatie pe care ca Presedinte am sustinut-o pentru România.

stiu ca mai sunt multe de facut în aceasta privinta, dar am reusit un pas important: votul uninominal atât la nivelul parlamentarilor, cât si la nivelul presedintilor consiliilor judetene.

Este o forma de vot uninominal perfectibila.

În noiembrie 2007, pentru prima oara în ultimii 20 ani, Presedintele României a convocat un referendum prin care românii au avut posibilitatea sa aleaga forma de vot. Chiar nevalidat, succesul referendumului – peste 80% dintre românii care s-au prezentat la urne au fost în favoarea introducerii votului uninominal – mi-a aratat ca am mers pe un drum corect.

Aceasta doleanta a românilor a fost pusa în practica chiar la alegerile locale si parlamentare din 2008. Cred ca o forma mai clara de vot uninominal se dovedeste necesara.

Votul uninominal este însa doar fundatia – pe care am sustinut-o – pentru reformarea clasei politice românesti. Nu trebuie sa ne oprim la fundatie. De aceea, va reamintesc faptul ca reforma clasei politice românesti nu poate ocoli Parlamentul. Reformarea Parlamentului trebuie sa fie urmatorul pas pe drumul reformarii clasei politice.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Un domeniu pe care îl consider o prioritate nationala este cel al protejarii si promovarii patrimoniului cultural national.

În aprilie 2008 am aprobat înfiintarea Comisiei prezidentiale pentru patrimoniul construit, situri istorice si naturale, cu scopul principal de a realiza un diagnostic si de a identifica masuri necesare cooperarii institutionale si implementarii politicilor prioritare pentru patrimoniu.

În septembrie 2008, Comisia a propus un set de masuri urgente, pe care le-am asumat si le-am transmis Parlamentului si Guvernului. tin sa va multumesc pentru reactia imediata la propunerile facute de Comisia Prezidentiala. Consider ca datoria noastra fata de patrimoniu este o datorie fata de propria noastra identitate. Totodata, patrimoniul cultural trebuie sa devina, în cadrul proiectelor integrate, o sursa de regenerare urbana si de dezvoltare regionala.

În ceea ce priveste viziunea pe care am adoptat-o în privinta relatiei dintre stat si culte este cea potrivit careia o Europa unita nu poate fi decât o Europa a valorilor care creeaza solidaritate.

Aceste valori sunt cultivate de comunitatile religioase. Personal, am abordat relatia institutionala dintre stat si culte ca o relatie de dialog si cooperare, o relatie de parteneriat între stat si biserica. Respectarea autonomiei cultelor si, totodata, a contributiei lor istorice si actuale la binele comun, reprezinta principii care m-au ghidat în actiunea publica si care se regasesc în Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, promulgata în decembrie 2006.

Prioritatile mandatului meu au constat în dezvoltarea acestui cadru legal si în asigurarea asistentei spirituale si identitare a românilor din diaspora, indiferent de confesiune religioasa: ortodocsi, catolici, greco-catolici, penticostali, adventisti, musulmani sau mozaici.

Am considerat esential, pentru prezent si viitor, parteneriatul dintre stat si biserica, având în vedere valorile promovate de Biserica Ortodoxa Româna si celelalte culte, dar si capacitatea Bisericii Ortodoxe Române de a se implica în problematica sociala si educationala a comunitatilor.

Am subliniat, cu prilejul evenimentelor care au marcat în ultimii ani viata Bisericii Ortodoxe Române, rolul acesteia, ca biserica a majoritatii cetatenilor, în definirea identitatii noastre istorice si spirituale.

Având în vedere situatia nou creata de fenomenul migratiei, România si-a exprimat gratitudinea pentru solidaritatea Sfântului Scaun si a Bisericii Catolice, care a venit în întâmpinarea comunitatilor românesti din diaspora. Va pot informa ca în Italia peste 1000 de biserici catolice au fost puse la dispozitia ortodocsilor români pentru a putea sa-si tina slujbele de duminica. Acelasi fenomen este semnalat în Spania, unde Biserica Catolica a dat o atentie deosebita românilor.

Pentru mine, în calitate de Presedinte al României, respectul fata de adeziunea religioasa a cetatenilor înseamna, de asemenea, încurajarea constanta a asumarii memoriei si a recunoasterii diversitatii religioase din România, asa cum a reiesit si cu prilejul Adunarii Ecumenice Europene, desfasurata în 2007, la Sibiu.

Convingerea mea este ca o civilizatie a pacii nu poate fi construita fara o cultura a dialogului. Doar cunoscându-ne mai bine si învatând unii de la altii, vom putea întelege si trai diversitatea credintelor si a traditiilor ca pe o adevarata bogatie.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Dintre proiectele cu care am pornit la drum în mandatul meu o atentie aparte am acordat-o reformarii Constitutiei.

Am jurat sa respect si sa apar Constitutia

Faptul ca îi apreciem principiile si o respectam nu înseamna sa închidem ochii la limitarile si la defectele sale.

Aceste limitari si defecte au iesit în evidenta pe parcursul celor cinci ani de mandat. Motivele sunt numeroase.

Iata de ce am cerut Comisiei Prezidentiale pentru Studierea Regimului Politic si Constitutional sa pregateasca un raport stiintific despre limitele si defectele actualei Constitutii si despre directiile eventuale de revizuire. Am cerut explicit includerea în Comisie a unor specialisti cu sensibilitati teoretice si politice diverse.

În ce ma priveste consider ca actuala reforma constitutionala trebuie sa aiba patru obiective majore: desenarea mai clara a raporturilor dintre autoritatile publice, restructurarea legislativului, introducerea unui mecanism de deblocare a crizelor politice, clarificarea atributului de mediator al Presedintelui României.

Doamnelor si domnilor parlamentari,

Conform Constitutiei, Presedintele “vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice”. În acest scop, el exercita si “functia de mediere”. Ca institutie, Presedintelui i se recunoaste o functie precisa pe lânga celelalte puteri ale statului. El nu se poate substitui lor, dar are dreptul si datoria sa intervina atunci când acestea sunt în conflict sau nefunctionale.

În raport cu puterea legislativa, am exercitat functia de cenzura a acelor acte emise de Parlament care veneau împotriva interesului public. Un exemplu este legea care stipula privilegii pentru deputati si senatori. Am refuzat promulgarea unor asemenea legi, întorcându-le la Parlament.

În cinci ani am sesizat Curtea Constitutionala în 14 cazuri, o cifra comparabila cu a altor Presedinti ai statelor cu democratii consolidate.

În Avizul Constitutional din 5 Aprilie 2007, spre exemplu, care a avut ca obiect propunerea de suspendare din functie a Presedintelui, Curtea Constitutionala a stabilit ca nu m-am facut vinovat de fapte de natura sa atraga suspendarea. Avizul Consultativ este a reafirma dreptul Presedintelui României de a avea pozitii politice proprii pe care sa le afirme în sfera publica.

M-am adresat Camerelor reunite ale Parlamentului de unsprezece ori, pe teme politice si economice. În luna septembrie a anului trecut am avertizat, în fata Camerelor reunite, asupra evolutiilor îngrijoratoare ale unor indicatori economici, o evolutie ce reflecta nevoia urgenta, în acel moment, de reforme structurale care nu s-au produs din lipsa vointei politice, dar si din considerente electorale. Nu as vrea sa întelegeti de aici ca am avut viziunea crizei. Pur si simplu erau niste semnale de oarecare reducere a veniturilor în bugetul de stat si atunci am cerut Guvernului si m-am adresat dumneavoastra sa trecem la reducerea cheltuielilor cu aparatul de stat.

Raspunsul la criza economica mondiala l-am gândit ca un efort de echipa. În ocazii precum negocierile cu Fondul Monetar International am facut o echipa cu ministrii, cu liderii politici, precum si cu reprezentanti ai sindicatelor si sectorului privat.

În toata perioada mandatului meu, Banca Nationala a României a fost un adevarat partener, atât al meu, cât si al Guvernului. Banca Nationala a supravegheat atent sistemul bancar. Iar rezultatele se vad: acesta este într-o stare mult mai buna în România decât în alte tari. Astfel, am redus riscurile structurale la adresa economiei românesti.

Am insistat, atât la formarea Guvernului, cât si pe timpul functionarii sale, asupra nevoii de a separa interesele de afaceri si activitatea în functiile publice. Am acordat o atentie speciala integritatii membrilor Guvernului si nu am ezitat sa folosesc prerogativele mele legale si constitutionale atunci când autoritatile judiciare au cerut oficial anchetarea unor membri ai Executivului.
Dupa alegerile parlamentare din 2008, am reusit, folosind prerogativele constitutionale, sa aduc la aceeasi masa PSD si PD-L. Poate ar fi fost mai potrivita chiar o coalitie mai larga, în asa fel încât sa atingem cele doua obiective fundamentale: reforma statului si diminuarea efectelor crizei.

Din punct de vedere ideologic, evident ca as fi preferat o coalitie de guvernare formata din PD-L, PNL si UDMR. Acest lucru nu a fost posibil din cauza refuzului unor lideri liberali de a se alatura unei asemenea coalitii de centru-dreapta. De cealalta parte, PSD nu a acceptat prezenta UDMR într-o coalitie guvernamentala.

În aceste conditii, solutia adoptata a stat sub semnul urgentei si nevoii de a avea un guvern cu un solid sprijin parlamentar. În calitate de Presedinte am actionat pragmatic, în limitele Constitutiei, în interesul românilor, trecând peste adversitatile politice cu PSD. Am considerat alianta de guvernare PD-L – PSD, un compromis politic necesar în interes public si asa o apreciez si acum.

Dragi români,
Doamnelor si domnilor parlamentari,

Am venit astazi, aici, sa vorbesc nu doar despre ultimii cinci ani, ci si despre viitor, pornind de la realitatile economice de astazi.

În primele trei trimestre ale anului 2009, tendintele nesustenabile aparute în ultimii ani au fost inversate. Corectiile care au avut loc în aceasta perioada au fost semnificative si s-au reflectat în ajustari importante ale unor indicatori macroeconomici. Ele au fost necesare pentru a reduce vulnerabilitatile externe acumulate si pentru a readuce rating-ul de tara la nivelul de “investment”.

Reducerea deficitului de cont curent reprezinta cea mai profunda corectie. Se estimeaza ca, la sfârsitul anului 2009, deficitul contului curent va fi de 5-6% din PIB, nivel considerat sustenabil de catre finantatorii externi, fata de 12,3 % din PIB în 2008. Comparativ cu anul trecut, finantarea deficitului de cont curent se bazeaza mai mult pe investitii straine directe. Se estimeaza ca anul 2009 va aduce acoperirea integrala a deficitului de cont current din investitii directe, comparativ cu aproximativ 50% în anul precedent.

Rata inflatiei, dupa o crestere consemnata în primul trimestru al anului 2009, determinata mai ales de deprecierea corectiva a leului, a revenit la trendul descendent. Mai mult, în ultimile doua luni, ratele lunare ale inflatiei au fost usor negative. De la 6,7% în ianuarie 2009, inflatia a scazut sub 5% în august 2009, existând sanse reale de încadrare a ratei inflatiei în banda de variatie în jurul tintei stabilite, 3,5% ±1 rata de inflatie anualizata .

Rezerva valutara s-a majorat pe parcursul acestui an cu 1,5 miliarde euro, ajungând la
27,5 miliarde euro, în august 2009, în conditiile în care Banca Nationala a României a eliberat o parte importanta din rezervele minime obligatorii. La nivelul actual al rezervelor au contribuit si finantarile de la Fondul Monetar International si Uniunea Europeana.

Criza financiara si unele ajustari pe care le-a determinat au condus la recesiune. În semestrul I 2009, ritmul de crestere economica a coborât în teritoriul negativ, minus 7,6% fata de semestrul similar al anului 2008. În România, dupa ce în anul 2008, cresterea economica a înregistrat nivelul de plus 7,1%, se estimeaza ca, în anul 2009, cresterea economica va înregistra nivelul de circa minus 8% fata de anul 2008.

Situatia bugetara este înca foarte dificila, iar acest lucru se datoreaza în mare masura caracterului prociclic al politicii fiscale în anii precedenti.

Cel mai important câstig al procesului de ajustare l-a reprezentat recâstigarea încrederii investitorilor straini, reflectat prin scaderea, în ultimele luni, a riscului de tara. Indicatorul cel mai semnificativ al perceptiei investitorilor privind riscul de tara – marja CDS– a scazut de la 780, în februarie, la putin peste 250, în septembrie 2009.

Încrederea va continua sa creasca pe masura ce va continua implementarea de politici guvernamentale coerente. Apropos, atentie ce faceti cu legile de astazi. Se stie ca reducerea fluxurilor de capital face ca redresarea sa fie lenta. Principala grija a autoritatilor trebuie sa fie nu atât grabirea reluarii cresterii, cât producerea conditiilor pentru o redresare de calitate si durabila. Mi-as permite sa spun: o redresare bazata în primul rand pe investitii si abia, în al doilea rând, pe consum. Odata cu semnele opririi declinului în marile economii ale lumii, vom vedea semnele reluarii cresterii si la noi. Deja se vad aceste semne în industria prelucratoare si în unele servicii.

Este posibil ca în trimestrul IV al anului 2009 sa constatam o revenire consistenta a Produsului Intern Brut fata de trimestrul IV 2008, fara a fi totusi o crestere pozitiva. Cresterea pozitiva va fi reluata în anul 2010. si ca sa nu fie confuzii, în trimestrul al IV- lea 2008, cresterea economica a fost de numai 2,4. De aceea, în trimestrul IV va aparea o redresare fata de anul 2008, dar la nivel de 2,4, nu de 9,1, cât a fost în trimestrul al III- lea 2008.

Este adevarat ca economia României a crescut în ultimii cinci ani si odata cu ea au crescut si salariile si pensiile si ajutoarele sociale. Dar mai ales acum, în perioada de criza, am considerat ca este obligatia mea sa merg printre oameni, ca si a dumneavoastra de altfel.

Cei afectati de criza nu au sentimentul ca facem suficient pentru ei. Din acest punct de vedere abordarea mea nu poate fi decât realista, si anume aceea ca „nu exista solutii miraculoase”.

Solutiile pe care vi le propun pentru viitor pornesc de la acelasi imperativ al modernizarii statului, a societatii, a României, ca solutie temeinica ce ne va da o crestere economica durabila pe termen lung si ne va face mai putin vulnerabili la crizele globale ale viitorului.

Legile pe care astazi Guvernul si-a asumat raspunderea nu pot fi decât începutul unor reforme structurale profunde, pe care ar fi trebuit sa le declansam înca din 2007, imediat dupa aderarea la Uniunea Europeana. Lupta pentru valori nu se opreste nici odata cu Condamnarea comunismului si nici odata cu intrarea în Uniunea Europeana si nici odata cu asumarea raspunderii pe legile de astazi.

De aceea, as enumera câteva dintre prioritatile pe termen mediu pe care eu le voi sustine cu argumente si public si în relatia cu partidele, dar si în relatia cu Guvernul:

1. Reforma Constitutionala, necesara pentru trecerea la parlament unicameral, clarificarea relatiilor dintre puterile statului, pentru stabilirea mecanismelor de deblocare a crizelor politice, pentru clarificarea calitatii de mediator a presedintelui între puterile statului, dar si între puterile statului si societate. Stimati membri ai Parlamentului, as vrea sa va dau o explicatie legata de parlamentul unicameral. Odata cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, practic, România va mai avea o Camera la Bruxelles si Strasbourg. Pentru ca Parlamentul de la Strasbourg, Bruxelles, depinde unde îsi tine sedintele, devine coparticipant la executarea puterii alaturi de Consiliul European si de Comisia Europeana, ceea ce înseamna ca foarte frecvent, sau de fiecare data, conform Tratatului, ori de câte ori va trebui adoptata o decizie a Parlamentului European va trebui consultat Parlamentul national, ceea ce implica un parteneriat între Parlamentul de la Bucuresti si Parlamentul European.

2. Un al doilea obiectiv care mi se pare extrem de important, în reforma statului este legat de reforma sistemului de pensii, pentru ca acesta sa devina echitabil prin aplicarea principiului contributivitatii.

3.Un al treilea obiectiv care ar trebui sa fie prioritar este elaborarea Codului Asistentei Sociale necesar deoarece în momentul de fata exista peste 202 drepturi de asistenta sociala, reglementate prin 179 de acte normative. Exista segmente importante de beneficiari care nu se afla în categoria persoanelor care sa necesite protectie sociala speciala. Aici as vrea sa fac o precizare pentru ca am facut o afirmatie legata de 11 milioane de asistati. Când acreditez aceasta cifra am în vedere si realitatea faptului ca si oameni bogati care sunt cuplati la încalzire centrala, la Bucuresti, primesc subventia pentru încalzire, în mod indirect. Eu cred ca esenta ar fi sa focusam mai bine resursele destinate protectiei sociale.

4. Un alt obiectiv prioritar este introducerea standardelor de cost în administratia centrala si locala . Este un efort pe care Guvernul îl pregateste si îl voi sustine fara reserve,

5. Un alt obiectiv ar fi accelerarea proceselor de descentralizare si crestere a autonomiei locale.Aici trebuie sa întelegem ca pîna când nu vom lasa soarta comunitatilor în mâinile lor va exista un ridicat nivel de insatisfactie fata de conducerea centrala. Cresterea nivelului de autonomie al comunitatilor locale este fundamental pentru evolutia pozitiva a României.

6. De asemenea, o alta prioritate îmi pare a fi gestionarea politicilor fiscale, monetare si a situatiei macroeconomice astfel încât România sa adere la zona Euro în anul 2014. Nu trebuie sa ne descurajeze criza economica, avem disponibilitatea sa ne încadram în parametrii de aderare.

7. Un alt obiectiv prioritar ar trebui sa fie intrarea României în spatiul Schengen în anul 2011.

8. În sfârsit, sustinerea dezvoltarii agriculturii, a industriei alimentare si a turismului, ca sectoare de activitate pentru care România are conditii naturale exceptionale.

9. Un alt obiectiv-accelerarea procesului de cadastrare si intabulare a tuturor terenurilor agricole. Situatia actuala a cadastrului face ca terenurile sa nu pota fi vândute cu usurinta.

10. De asemenea, o prioritate care mi se pare extrem de importanta este ca numirile în functii de conducere în administratia centrala si locala sa se faca în primul rând pe criterii de competenta.

11. De asemenea, va mai propun adoptarea în regim de urgenta a codurilor de procedura penala si civila, pentru ca justitia sa aiba instrumentele necesare solutionarii cauzelor într-un timp rezonabil.

12. În sfârsit, modificarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât o treime din membrii CSM sa fie reprezentanti ai Societatii Civile si acest lucru sta în mâna dumneavoastra.

13.Adoptarea legii raspunderii fiscale.

14.De asemenea, declansarea unui proces vast de simplificare a legislatiei în toate domeniile, inclusiv în domeniul fiscal. Practic, datorita multitudinii de acte normative pe fiecare domeniu, atât justitia, dar si agentii economici si organele de control sunt frecvent puse în fata interpretarilor diferite, datorita formularilor neclare si, de multe ori, contradictorii.

15. O alta prioritate ar fi utilizarea rapida si eficienta a fondurilor puse la dispozitia României de Uniunea Europeana. Avem programe de 54 de miliarde, din care 32 de miliarde de Euro de la Uniunea Europeana, avem 4-5 miliarde de la Banca Europeana de Investitii si Banca Mondiala si noi nu acceleram investitiile.

16.O alta prioritate ar fi dezvoltarea unui sistem national de colectare si distribuire a productiei de legume si fructe, produse de micii fermieri. Îi vedeti toti, pe marginea drumurilor, încercând sa vânda rosii, vinete, pepeni, castraveti, tot ce pot. Nu au acces în hipermarketuri pentru ca niciodata un hipermarket nu o sa cumpere de pe marginea drumului. Poate fi chiar o initiativa legislativa care sa stabileasca 10-15 astfel de centre de colectare regionale si Guvernul sa o puna în aplicare, macar unul sau doua sa înceapa la anul.
O alta prioritate pare a fi începerea lucrarilor la reactoarele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda .

17.În sfârsit, trebuie modificat Codul Muncii pentru flexibilizarea fortei de munca.

18.Trebuie adoptate politici de stimulare a cresterii natalitatii, inclusiv prin acordarea de stimulente materiale si fiscal pentru mame.

19. Un punct extrem de important, si simt ca a devenit o prioritate majora pentru România, este promovarea identitatii nationale în interiorul Uniunii Europene, dar si la noi acasa.

20. De asemenea, o prioritate trebuie sa fie consolidarea, în continuare, a parteneriatelor strategice cu Statele Unite si Franta, precum si a relatiilor cu statele din Orientul Mijlociu, Zona Caspica si Asia Centrala.

21.Nu în ultimul rând, reevaluarea relatiilor cu Republica Moldova si sprijinirea neconditionata a acestei tari pentru consolidarea statutului de aspirant la intrare în Uniunea Europeana.

22. si, o rugaminte speciala, pentru dumneavostra, Parlamentul Romaniei, sa urmariti accelerarea procesului de acordare a cetateniei române pentru cei care si-au pierdut cetatenia abuziv si pentru familiile lor.

Sunt convins ca punerea în practica a acestor prioritati reprezinta tot atâtia pasi înainte în procesul de modernizare a României.

Va multumesc pentru rabdarea pe care ati avut-o! Va multumesc!”